Până la 101 militari ai forțelor armate slovace urmează să participe la întărirea protecției spațiului aerian pe flancul estic al NATO, în cadrul operațiunii Santinela Estică. Guvernul de la Bratislava a aprobat miercuri desfășurarea, iar trupele vor opera în principal în Polonia și România, transmite agenția TASR, preluată de Agerpres.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Mandatul trebuie votat și de Parlamentul slovac. După vot, soldații ar urma să ajute la monitorizarea spațiului aerian al unor state membre, la producerea și schimbul de informații radar, la alertele timpurii și la o imagine comună a situației aeriene. Vor lucra și în Sistemul Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă al NATO (NATINAMDS).
Radar 3D și detectarea dronelor
Ministerul Apărării de la Bratislava scrie, în raportul explicativ, că scopul este întărirea capabilităților Alianței de supraveghere a spațiului aerian, alerta timpurie și sprijinul apărării aeriene și antirachetă pe flancul estic. Desfășurarea trebuie să descurajeze, să testeze interoperabilitatea și să arate că armata slovacă poate lucra într-un mediu multinațional.
Vicepremierul și ministrul apărării, Robert Kalinak, a spus după ședința de guvern că trupele slovace vor contribui la identificarea amenințărilor cu drone și vor folosi dispozitive radar 3D noi. „Vrem să testăm aceste dispozitive radar în operațiuni reale. Cred că acest lucru nu numai că va contribui la protejarea spațiului aerian al partenerilor noștri aliați din Polonia și România, dar va oferi și o experiență reală cu noua capabilitate de care dispunem”, a declarat el.
Răspuns la încălcări ale spațiului aerian
Operațiunea Santinela Estică a fost lansată pe 19 septembrie 2025, după mai multe încălcări ale spațiului aerian care au implicat teritoriul unor state membre NATO. Prezența slovacă vine pe fondul unei presiuni hibride tot mai vizibile pe flancul estic, unde România și Polonia sunt printre țintele incursiunilor cu drone și ale alarmelor aeriene.
Pentru București, desfășurarea înseamnă încă un contingent aliat pe supravegherea aeriană, nu o misiune de luptă de sine stătătoare. Efectivul — puțin peste o sută de oameni — este modest ca număr, dar aduce echipamente de detecție pe care Alianța vrea să le testeze în condiții reale, nu doar la exerciții.
Trimiterea trupelor rămâne condiționată de votul Parlamentului de la Bratislava. Până atunci, mandatul este doar o decizie de guvern.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
