Jurnalistul independent Bobby D a semnalat-o. Consiliul Național al Audiovizualului a scos, pe 2 septembrie, un comunicat despre Decizia 116 din 24 februarie 2026: de la 27 septembrie, canalele de pe platformele video care trec un prag de audiență trebuie să se înscrie la CNA. Rezultatul e o listă publică. CNA zice: nu e cenzură. Noi știm la ce folosește o listă: ca statul să știe pe cine să amendeze dacă vorbește aiurea.

Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Nu e lege. Cine a votat-o?
Cine a votat această lege? Nimeni în Parlament. Nu e lege. E o decizie a plenului CNA, din 24 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 718 din 28 august 2026. Intră în vigoare pe 27 septembrie 2026.
La ședința din 24 februarie, plenul a votat-o în unanimitate. În sală: Valentin Jucan (președinte), Monica Gubernat, Dorina Rusu, Daniela Bârsan, Oana Dincă, Georgică Severin, Ionel Palăr, Lucian Dindirică, Vasile Bănescu, Mircea Toma. Borsos Orsolya figurează la prezență, dar procesul-verbal spune că nu era în sală la vot.
Parlamentul numește membrii CNA. După aceea, CNA își votează singur procedura. Nu trece prin dezbatere de lege. Nu trece prin comisii. Nu trece prin plenul Camerei. Asta e tot.
Ce te bagă pe listă
Nu orice cont. Decizia cere notificare pentru canalele de pe platformele de partajare a materialelor video care îndeplinesc toate criteriile din art. 33 și condițiile din art. 36. Printre ele: 100.000 de urmăritori cumulat, cel puțin 24 de materiale video în ultimele 12 luni, beneficiu comercial și audiență în România.
Formularul e Anexa 5. Termen: 60 de zile de la 27 septembrie. Avizul pe care îl dă CNA atestă că te-ai notificat. Nu e evaluare de conținut, zice CNA. Art. 48 pune Registrul și Lista pe cna.ro, la vedere.
Lista publică face ușor de știut cine vorbește online la scară mare. CNA o numește transparență. Noi o citim altfel: catalogul pe cine pui amenda, când zici că a vorbit aiurea.
Apoi vin regulile de conținut
E o mutare ca doar guvernul, prin CNA, să decidă ce e informație corectă? CNA scrie, în comunicat, că nu e cenzură prealabilă și că nu aprobă opinii înainte de publicare. Asta e fraza de acoperire. Regulile de conținut rămân Legea 504/2002 și Codul audiovizualului 573/2025: minori, demnitate, «informare corectă», comunicări comerciale. Pe legea asta CNA dă și amenzi. Lista din 116 e baza: știi cine e, știi pe cine sancționezi.
În aceeași zi, 24 februarie, același plen a cerut platformelor să acționeze pe sute de materiale catalogate drept conținut ilegal. Deci CNA deja taie pe online. Lista din 116 nu e teorie. E catalogul cu nume.
CNA invocă Directiva europeană 2010/13, modificată prin 2018/1808, și zice că Olanda, Italia, Irlanda, Franța, Spania, Germania au analogii. Directivă europeană nu înseamnă automat că e bine. Înseamnă că Bruxelles-ul a deschis ușa, iar CNA a ales să treacă prin ea cu o listă publică.
Presa
Cine a scris despre Decizia 116? Situri de specialitate: Juridice, Pagina de Media, Connect. Comunicatul a fost preluat, ca anunț, de Agerpres. Digi, HotNews, G4Media, Libertatea: aproape nimic pe 116/2026. Jurnalistul independent Bobby D a scos-o în față. Redacțiile mari n-au scos-o.
Când CNA face o listă a cine vorbește online, și zice că nu e cenzură, tăcerea presei e și ea un fapt. Nu e dovadă de conspirație. E dovadă că subiectul n-a intrat în agenda zilei. Intră în septembrie, când lista e publică și când, dacă vorbești aiurea după capul CNA, statul are deja numele.
CNA a ales dosarul. L-a făcut public. Din septembrie, lista e pe sit. Ei zic că nu e cenzură. Lista e ca să aibă pe cine amenda. Cine a semnalat-o primul, în spațiul ăsta, e un jurnalist de pe X, nu un cotidian.
Surse

Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.


