Primarul Florin Birta a dat în boala pasajelor. Nu e un moft de un sezon. Sapă Primăria, sapă Consiliul Județean, vin banii europeni, vine premierul, se taie panglica. Cuvântul e același de fiecare dată: fluidizare. Oare sunt practice? Oare fluidizează?
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Oneștilor: 75 de milioane, coada pe cealaltă direcție
La Oneștilor, subteranul încă e în lucru. Consiliul Județean Bihor îl ține ca proiect de 75 de milioane de lei, din Programul Regional Nord-Vest. Contractul de execuție e 31,2 milioane de lei fără TVA. Girația de deasupra s-a deschis pe 19 mai. Subteranul are termen 15 septembrie.
«Va simplifica foarte mult circulația din această zonă, unde la orele de vârf existau probleme serioase de trafic», a zis Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, pe 19 mai 2026.
În fotografii arată extraordinar. Când ești la volan, nu. Traficul greu e pe Oneștilor, spre Decebal. Subteranul e pe Vladimirescu, spre Lăpușului, unde oricum mergeau puține mașini. Sensul giratoriu avea două benzi pe care puteai merge înainte. Acum are una. De-asta, la oră normală sau de vârf, coada de pe Oneștilor se întinde de multe ori după girația de la Prima. Coada era și înainte, pe același sens. Nu s-a creat odată cu lucrările. S-a văzut doar că proiectul de 75 de milioane n-a luat-o de acolo de unde stăteau mașinile.
Decebal: ai scăpat de semafor, ai pierdut virajul
Pasajul Decebal e al Primăriei. S-a deschis pe 19 aprilie 2025, la 15:15. Face parte din coridorul Decebal–Vladimirescu, cu pasaj și cu opt autobuze electrice, scos de municipalitate la peste 109 milioane de lei, bani europeni prin același program regional. Pe situl Primăriei, obiectivul e scris fără ocolișuri: fluidizarea traficului, descongestionarea intersecției, tăierea timpilor de așteptare, mai puțină poluare.
Înainte, pe Decebal, erau semafoare. Stăteai puțin. Coadă n-a fost. Nici acum nu e. Pe Decebal n-a rezolvat nimic. Ai scăpat, cel mult, de un semafor.
Problema e virajul. Vii dinspre Primărie și vrei stânga, spre Emanuel, spre Prima. Nu ai cum. Așa a hotărât Primăria. Faci dreapta, intri pe Decebal, faci sensul, te întorci. Vii din Ioșia și vrei pe Decebal? Ghinion. Mergi până la Emanuel și te întorci acolo. Banii au coborât mașinile sub bulevard. Nu ți-au dat voie să virezi.
Calea Aradului: 75 de milioane și o bandă
Pe Calea Aradului, pe 17 august, au venit surlele și trâmbițele. Televiziuni naționale. Ilie Bolojan în teren, lângă Birta și Mălan. Două pasaje: unul subteran la Jumbo, 406 metri, 36,8 milioane de lei cu TVA; unul suprateran peste girația de la ERA, 535 de metri, 37,6 milioane. Aproape 75 de milioane, din PNRR.
«Pentru a descongestiona intersecțiile din zona metropolitană», cu «mai puțin timp de așteptare» și «o fluență mai bună», a zis Ilie Bolojan, pe 17 august 2026, la inaugurare.
Birta a explicat schema: centura pe sus, legătura spre aeroport pe jos, traficul local prin girația de deasupra pasajului. Exact. Traficul local a rămas în girație.
Le prinzi pasajele doar dacă vii din Ioșia, pe Calea Aradului, sau dinspre aeroport, înainte de ERA. Vii din Sântandrei și faci dreapta spre ERA, spre aeroport? Nu treci prin ele. Vii dinspre Cluj? Nici atât. Vii de la aeroport și mergi spre Cluj sau Sântandrei? La fel. La girația de sub pasaj, cea de la ERA, se vede deja. Toată lumea e înghesuită pe o bandă, în loc de două, cum era. Ești în Nojorid și n-ai treabă direct pe Calea Aradului? Tot stai pe o bandă și faci cu mâna la pasaj. Nici aici nu fluidizează. Bolojan a vorbit de fluență. Șoferul de pe o bandă n-o vede.
Plaza: din Nufărul în centru, tur de oraș
Pasajele de lângă Oradea Plaza sunt mai vechi. S-au deschis de Anul Nou, pe 31 decembrie 2023: șapte tuneluri în Centrul Civic, bani europeni prin Programul Operațional Regional, aproape tot eligibilul decontat din afară. Birta le-a dat atunci ca să taie ambuteiajele. Și ca să intre decontul european până la capăt de an. Axa Nufărul–Magheru, înainte, trece. Perpendicular pe ea, te încurci.
Dacă vii din centru, pe lângă parc, și vrei pe Cantemir, pe Nufărului, stai la rând. Nu pentru că merge lumea înainte. Pentru că alții vin de pe Podul Dacia și vor dreapta în Plaza. Iar dacă vii din Nufărul și vrei în centru? Nu treci. Mergi până la Hotel Continental să întorci, treci pe la Tribunal, pe la Crinul Alb, și abia atunci ajungi în centru. Un sistem de pasaje care te plimbă prin oraș ca să ajungi unde trebuia de la început.
Pe centură, lângă Metro
Poate singurele care chiar ajută sunt cele două de pe centură, lângă Metro. Cel din 8 iulie a costat 27,4 milioane de lei fără TVA, tot pe PNRR. Acolo măcar treci. Nu te întorci la Continental ca să ajungi în centru.
Asta e schema. Administrația PNL de la Primărie și de la Consiliul Județean umple Oradea de pasaje, atrage fonduri, aduce televiziunile. Săptămâna trecută, aceeași primărie a scos 268.000 lei fără licitație pe hârtiile pasajului Magheru–Doja, nu pe pasaj. Pe hârtie, fiecare lucrare taie coada. Pe asfalt, coada e tot pe Oneștilor, tot pe o bandă la ERA, tot în ocolul de la Plaza. Un pasaj are rost dacă ia mașinile care stau. Astea, de cele mai multe ori, iau fotografia.
Surse
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
