Autoritățile energetice au pus în mișcare un set de măsuri de rezervă după ce Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a demarat procedurile pentru oprirea controlată a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării. Ministerul Energiei a anunțat pe 11 august 2026 că deficitul de producție va fi acoperit treptat din importuri, din reactivarea unui grup pe cărbune și din capacitate hidro disponibilă, iar consumatorii casnici nu intră în schema de limitare.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Oprirea nu semnalează un incident la centrală. Reprezentanții ministerului o descriu ca pe o procedură uzuală și preventivă, aplicată atunci când parametrii de funcționare — în special nivelul apei în zona de aspirație a pompelor de răcire — impun pregătirea unei ieșiri controlate din rețea. Dacă prognoza pe Dunăre rămâne nefavorabilă, oprirea efectivă este așteptată în cursul săptămânii 11–17 august 2026.
Ce resurse intră în locul energiei nucleare
Potrivit comunicatului Ministerului Energiei, necesarul urmează să fie acoperit pe două direcții: schimburi cu sistemele energetice din regiune și din Europa, respectiv activarea unor resurse interne aflate până acum în rezervă sau sub plafonul maxim de producție.
La nivel național, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia iese din rezervă și este pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național (SEN). În paralel, Hidroelectrica poate livra energie suplimentară, dar doar în limitele tehnice ale grupurilor și ale resursei de apă disponibile — un detaliu relevant în contextul aceleiași situații hidrometeorologice care a forțat și decizia de la Cernavodă.
Dispecerul Energetic Național urmărește continuu producția, consumul, rezervele și capacitatea de import-export, astfel încât măsurile să fie declanșate gradual, în funcție de ce cere efectiv sistemul, nu dintr-o singură lovitură.
Cine ar putea avea consumul limitat și în ce interval
Ultima treaptă din ordinea de prioritate vizează mari consumatori industriali, nu gospodăriile. Limitarea pe tranșe ar putea fi aplicată doar în intervalul 19:00–23:00 și numai dacă evoluția SEN o impune, iar celelalte opțiuni — importuri, Rovinari 4, hidro — nu ajung. Ministerul precizează explicit că mecanismul de restricție nu îi privește pe consumatorii casnici.
Măsurile se bazează pe un cadru adoptat recent: Hotărârea Guvernului nr. 603/2026 privind siguranța pe piața de energie electrică, Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național pentru gestionarea efectelor scăderii producției de energie în context hidrometeorologic, precum și Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice aprobat prin HG nr. 582/2026, care fixează succesiunea intervențiilor pentru protejarea SEN.
Apel la consum redus seara, pe vârful de sarcină
Ministerul Energiei, împreună cu Transelectrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și ceilalți operatori implicați, evaluează în timp real ce trebuie activat pentru menținerea funcționării în siguranță a rețelei. Instituția reia apelul către populație, instituții publice și operatori economici pentru un consum mai atent, mai ales între orele 19:00 și 23:00 — intervalul în care cererea de pe piață crește de obicei și în care ar interveni, la nevoie, eventualele restricții industriale.
Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Național.
Formularea aparține comunicatului Ministerului Energiei și subliniază că economiile făcute de bunavoie pe vârful de seară pot amâna sau evita treptele mai dure din planul de riscuri.
De ce contează debitul Dunării pentru nuclear
Unitățile de la Cernavodă depind de apa fluviului pentru răcire. Când debitul scade puternic și nivelul din zona de aspirație a pompelor se apropie de pragurile de operare, operatorul inițiază proceduri tehnice premergătoare unei opriri controlate. Este o logică de protecție a instalației, nu un semnal de avarie: centrala se pregătește să iasă din producție în condiții de siguranță, pe baza parametrilor de mediu.
În lanțul de compensare se vede însă tensiunea din mixul energetic românesc în perioade secetoase: nuclearul pierde o unitate din cauze hidrologice, hidroenergia are la rândul ei limite de resursă, iar sistemul apelează la un grup pe cărbune scos din rezervă și la importuri. Succesiunea este deja scrisă în planul de riscuri; ce rămâne de urmărit în zilele următoare este dacă importurile și producția internă suplimentară țin echilibrul fără a ajunge la limitarea pe tranșe a marilor consumatori industriali în intervalul de seară.
Următorul pas concret depinde de două variabile pe care Dispecerul Energetic Național le actualizează permanent: evoluția debitului Dunării — care decide durata opririi Unității 2 — și balanța orară producție-consum pe SEN. Abia dacă ambele se deteriorează simultan, după epuizarea importurilor și a rezervelor activate, intră în discuție restricțiile industriale de pe 19:00–23:00.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
