Administrația PNL de la Primăria Oradea a anunțat pe 31 august 2026 că a închis toate cele 39 de proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, estimate la aproximativ 160 de milioane de euro. Din total, 43 de milioane de euro, adică 27%, reprezintă contribuția din bugetul local, iar 117 milioane de euro provin din fonduri nerambursabile condiționate de termenele programului. Bilanțul a fost prezentat de primarul Florin Birta la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”, după un an școlar marcat de șantiere, cursuri în două schimburi și ore online.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Cât a plătit municipiul și ce a venit pe fonduri condiționate
Potrivit datelor prezentate de municipalitate, ponderea fondurilor nerambursabile este de 73%, iar restul de 27% a fost suportat de bugetul local. Termenul-limită al programului a fost 31 august 2026, iar Primăria Oradea a legat anunțul de respectarea acestei date, fără a publica în conferință un detaliu comparativ pe costuri pe metru pătrat sau pe eventuale depășiri de deviz.
Primarul Florin Birta a insistat pe efectul de levier al banilor europeni și pe ritmul investițiilor derulate simultan.
Noi am pus 3 lei, dar, practic, am făcut investiții de 10. Cred că este un lucru extraordinar și nu știu dacă municipalitatea orădeană ar fi reușit să facă aceste reabilitări dacă nu am fi avut aceste fonduri europene la dispoziție.
Afirmația, făcută în cadrul conferinței, lasă deschisă lectura că reabilitările ar fi depins decisiv de calendarul și de condițiile PNRR, nu doar de prioritățile locale. La eveniment au mai fost prezenți inspectorul școlar general Alin Ștefănuț, directorul Direcției Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa, directoarea Liceului Teoretic „Aurel Lazăr”, Ioana Mladin, și un reprezentant al constructorului.
Educația a absorbit aproape 60% din program
Dintre cele 39 de proiecte, 26 au vizat școli, grădinițe și creșe. Aproximativ 90 de milioane de euro, aproape 60% din valoarea totală anunțată, au mers către infrastructura educațională. Birta a legat acest volum de mesajul lansat la început de an, conform căruia 2026 și 2027 ar fi „anii educației” în Oradea.
Municipalitatea susține că unitățile rămase în afara PNRR au fost incluse în alte proiecte cu finanțare europeană, unele cu contracte de finanțare și de execuție deja semnate. Pe listă apare și construirea unei școli noi în zona străzii Tompa Mihaly, în cartierul Nufărul. Prin cumularea PNRR cu investițiile anunțate pentru perioada următoare, primarul estimează aproape 200 de milioane de euro în infrastructura educațională în aproximativ patru ani — cifră de perspectivă, nu decont final verificat public în conferință.
Ce s-a schimbat în clădiri și ce a rămas în afara schemei
Lucrările nu s-au limitat la reparații de fațadă. În unitățile reabilitate, sistemele clasice de încălzire au fost înlocuite cu ventiloconvectoare sau încălzire în pardoseală. Primăria anunță panouri fotovoltaice și statut de prosumator pentru școlile modernizate, cu o excepție explicită: Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, monument istoric de categoria A, unde intervențiile au fost restrânse de regimul de protecție.
Proiectele au cuprins și înlocuirea mobilierului, plus dotarea sălilor cu echipamente moderne, inclusiv table inteligente. Liceul „Aurel Lazăr”, ales ca loc al bilanțului, a trecut prin eficientizare energetică, modernizarea iluminatului și a încălzirii, cu reabilitarea internatului și a cantinei. Lucrările au fost recepționate, astfel că noul an școlar începe în clădirea refăcută.
Anul de sacrificiu pentru elevi și părinți
Finalizarea programului vine după un an școlar în care, potrivit inspectorului școlar general Alin Ștefănuț, elevii, profesorii și părinții au suportat costul de adaptare al șantierelor. În unele unități, cursurile au rulat în două schimburi sau online, tocmai pentru a face loc lucrărilor.
Mesajul pentru elevi este unul cât se poate de simplu, dar important: educația voastră este importantă pentru noi, iar Oradea își asumă cheltuielile necesare acestei educații.
Ștefănuț a apreciat că efortul din perioada șantierelor este compensat acum de condițiile din clădirile modernizate. Directoarea Ioana Mladin a vorbit despre colaborarea dintre administrație, Inspectoratul Școlar, conducerea școlii, constructori, profesori, părinți și elevi, subliniind că o „viziune grandioasă” rămâne pe hârtie fără oameni care să o ducă la capăt — formulare de context local, nu audit independent al calității execuției.
Florin Birta a mulțumit pe final direcțiilor din Primăria Oradea implicate în pregătire, implementare și decontare — Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Patrimoniu Imobiliar, Economică și Juridică — dar și Inspectoratului Școlar, conducerilor de unități și constructorilor. Un mesaj separat a mers către elevi și părinți, descriși ca având în spate „un an de sacrificiu” în sistemul școlar orădean.
Ce rămâne deschis după 31 august 2026
Odată închis calendarul PNRR pentru cele 39 de proiecte, administrația locală spune că modernizarea școlilor continuă pe alte linii de finanțare europeană și prin obiectivul noii școli din Nufărul. Directorul Lucian Popa a anunțat ca țintă reabilitarea tuturor unităților de învățământ din municipiu, fără un calendar public detaliat pe fiecare obiectiv restant în cadrul conferinței.
Pentru noul an școlar, miza imediată este funcționarea efectivă a clădirilor recepționate — de la consumul energetic anunțat prin panouri și noile sisteme de încălzire, până la revenirea la program normal după lunile de șantier. Decontul complet al celor 43 de milioane de euro din bani locali și ritmul proiectelor rămase în afara PNRR vor arăta dacă bilanțul de 160 de milioane de euro se traduce în costuri de operare mai mici și în condiții stabile pe termen lung.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
