O nouă inițiativă legislativă depusă în Parlament propune reguli stricte de transparență pentru modul în care partidele politice utilizează subvențiile de la stat pentru comunicarea cu publicul. Potrivit unui comunicat de presă emis de inițiatori, proiectul vizează instituirea unei obligații de raportare anuală detaliată a tuturor cheltuielilor efectuate în categoria presă și propagandă.
Măsura vine în contextul în care sumele alocate de la bugetul de stat pentru partide au crescut constant în ultimii ani, o parte semnificativă din aceste fonduri fiind direcționată către trusturi de presă și agenții de publicitate, adesea fără o trasabilitate clară pentru cetățeni.
Raportare detaliată către Autoritatea Electorală Permanentă
Proiectul de lege prevede ca toate formațiunile politice care beneficiază de finanțare publică să transmită către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) un raport amănunțit. Documentul nu va mai conține doar sume globale, ci va trebui să includă o defalcare clară a plăților și, cel mai important, identificarea exactă a destinatarilor acestor sume.
Această schimbare ar permite publicului să vadă exact ce instituții media sau firme de consultanță primesc bani de la fiecare partid politic. Transparența ar urma să fie asigurată prin publicarea acestor rapoarte pe două canale oficiale: site-ul AEP și paginile de internet ale fiecărui partid politic în parte.
Termene stricte și sancțiuni pentru nerespectarea legii
Publicitate
Conform propunerii legislative, termenul limită pentru publicarea acestor date este de 30 de zile de la momentul în care execuția bugetară anuală este aprobată. Astfel, alegătorii ar avea acces la informații financiare actualizate în fiecare an, facilitând un control civic asupra modului în care este cheltuit banul public.
Pe lângă obligația de raportare, inițiativa introduce și un plafon maxim pentru aceste cheltuieli. Partidele nu vor mai putea aloca mai mult de 20% din subvenția anuală pentru presă și propagandă. Inițiatorii susțin că acest prag este necesar pentru a asigura că majoritatea fondurilor sunt direcționate către activități politice substanțiale, nu doar către promovare de imagine.
Plafonul va asigura că majoritatea covârșitoare a fondurilor publice alocate partidelor este direcționată către activitățile politice substanțiale pentru care a fost instituită finanțarea publică.
Nerespectarea acestor prevederi ar putea atrage sancțiuni severe. Proiectul propune ca depășirea plafonului de 20% sau nerespectarea obligațiilor de transparență să fie sancționate prin restituirea sumelor utilizate neconform și suspendarea plății subvenției de la stat pentru o perioadă de trei luni.
Contextul consolidării fiscale
Propunerea de transparentizare a plăților către presă face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri care vizează responsabilitatea fiscală a partidelor. În expunerea de motive se precizează că finanțarea partidelor trebuie reevaluată, mai ales în perioadele în care statul român se confruntă cu deficite bugetare care depășesc pragul de 3% din Produsul Intern Brut.
În prezent, legislația permite partidelor o marjă largă de discreție în gestionarea fondurilor pentru publicitate, ceea ce a dus la numeroase critici din partea societății civile privind independența editorială a unor instituții media care primesc sume importante de la formațiunile politice aflate la guvernare sau în opoziție.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
