Autoritățile scufundă pe 5 august 2026 patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala al Dunării, ca să redirecționeze o parte din debitul fluviului către Centrala Nucleară de la Cernavodă. Măsura, anunțată de Apele Române, este a doua intervenție de urgență după dinamitarea stâncii Pârjoaia și vizează menținerea în funcțiune a reactorului 2.
Unitatea 1 a centralei a fost deja oprită săptămâna trecută din cauza nivelului extrem de scăzut al apei, iar cele două reactoare asigură împreună circa 20% din producția internă de energie a României. Oprirea primului reactor a tăiat singură aproximativ 10% din producție.
Cum se desfășoară scufundarea barjelor
Operațiunea era programată după ora 14.00, potrivit reprezentanților Apelor Române. Două dintre barje au fost încărcate la locul unde a fost dislocată stânca Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar celelalte două au fost aduse de la Galați.
Scopul declarat este creșterea nivelului Dunării cu până la 10-12 cm, prin dirijarea unei părți din debit de pe brațul Bala spre Dunărea Veche. Instituția a subliniat complexitatea intervenției de pe teren.
Operațiunile de intervenție de la fața locului au o complexitate deosebită, scopul final fiind acela de a dirija o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala spre Dunărea Veche, mai exact de a reuși creșterea nivelelor Dunării cu până la 10-12 cm.
Informația a fost transmisă de Apele Române pe pagina oficială de Facebook. Nu au fost anunțate public costurile intervenției sau durata estimată până la un efect stabil asupra debitului.
Ce a schimbat dinamitarea stâncii Pârjoaia
Prima măsură de deviere a debitului a fost dislocarea stâncii Pârjoaia, aflată pe malul Brațului Bala, în zona localității Izvoarele din județul Constanța. Luni, 4 august, militarii au aruncat-o în aer cu peste 100 kg de explozibil.
O primă tentativă, duminică 3 august, a eșuat, deși la acțiune au participat peste 100 de militari. Guvernul a mobilizat Armata tocmai pentru a evita oprirea completă a reactorului 2.
După dislocarea stâncii, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar, potrivit Apelor Române. Scăderea de circa 2 cm pe zi a fost oprită, iar apoi s-a înregistrat o creștere ușoară de 2 cm — un efect modest față de țintele anunțate pentru operațiunea cu barje.
De ce contează debitul pentru centrala nucleară
Centrala de la Cernavodă depinde de apa Dunării pentru răcire. Când nivelul fluviului scade sub pragurile de siguranță, reactoarele trebuie reduse sau oprite. Oprirea Unității 1 a redus deja producția internă cu 10%, iar pierderea simultană a ambelor unități ar lăsa sistemul energetic fără o cincime din generarea națională.
În acest context, scufundarea barjelor nu este o lucrare hidrotehnică de rutină, ci o soluție de criză menită să câștige centimetri de nivel pe Dunărea Veche. Diferența de 10-12 cm vizată de Apele Române ar putea decide dacă reactorul 2 rămâne conectat la rețea în perioada următoare.
Rămâne de văzut dacă barjele vor produce creșterea anunțată și dacă aceasta se menține. Autoritățile nu au comunicat un calendar clar pentru eventuale măsuri suplimentare, în cazul în care nivelul fluviului nu se stabilizează după intervenția de pe 5 august.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
