Curentul de meteori Perseide atinge maximul în noaptea de 12 spre 13 august 2026. Fenomenul, produs de particulele de praf lăsate de cometa 109P/Swift-Tuttle, va putea fi urmărit și din România, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă redusă.
Vârful estimat cade pe 13 august, în jurul orei 06:00, după răsărit, deci nu va fi vizibil la acel moment. Cele mai bune nopți rămân 12 spre 13 și 13 spre 14 august, după miezul nopții și până în zori.
Când sunt active și la ce oră merită privit cerul
Perseidele sunt active între 17 iulie și 26 august. În acest interval apar atât meteori din curent, cât și meteori sporadici. Intervalul 11–14 august oferă, în practică, cele mai mari șanse de a vedea un număr ridicat de dâre luminoase, potrivit explicațiilor astronomilor.
Observarea este mai rodnică după miezul nopții, când constelația Perseu urcă mai sus pe cer. Un meteor este asociat Perseidelor dacă, prelungindu-i traiectoria în sens invers, pare să pornească din zona dintre constelațiile Cassiopeia și Perseu.
Ce sunt Perseidele și de unde vin
Deși sunt numite popular „ploaie de stele”, denumirea nu este corectă științific. Este vorba despre un curent de meteori: Pământul traversează anual o zonă bogată în praf cosmic, iar particulele ard în atmosferă.
Numele vine de la constelația Perseu, direcția aparentă din care par să apară pe bolta cerească. Efectul este de perspectivă: punctul aparent de origine se numește radiant.
Fenomenul luminos observat de pe Pământ este produs de particule extrem de mici, de regulă cu un diametru mai mic de un milimetru. În momentul în care acestea pătrund în atmosfera terestră cu viteze foarte mari, aerul din jur se încălzește și se aprinde, lăsând pentru o fracțiune de secundă o dâră luminoasă.
Explicația aparține astronomului Adrian Șonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București. El precizează și diferența de termeni: în spațiu particula se numește meteoroid; când arde în atmosferă produce un meteor; dacă ajunge la sol, devine meteorit.
Întregul curent provine de la cometa 109P/Swift-Tuttle. La fiecare apropiere de Soare, gheața din nucleu sublimează și eliberează praf. De-a lungul mileniilor, resturile au format o dâră pe orbita cometei. În august, Pământul o traversează, iar fragmentele se aprind prin frecare cu aerul.
Unde se văd cel mai bine și ce rol are Luna
Locurile potrivite sunt cele cu cer întunecat: zone rurale, regiuni montane sau marginea orașelor, departe de iluminatul public. În condiții ideale pot fi observați până la 100 de meteori pe oră. Din marile orașe, poluarea luminoasă reduce de obicei numărul la 10–20 pe oră.
Pentru 2026, condițiile sunt favorabile: luminozitatea Lunii este redusă și nu va diminua vizibilitatea. Observatorii din zone întunecate au astfel șanse mai mari să prindă un număr ridicat de meteori pe parcursul nopții, conform relatărilor din presă și explicațiilor de specialitate.
În aceeași zi de 12 august, Europa poate fi martoră și la o eclipsă totală de Soare, un fenomen rar pe continent, menționat în contextul calendarului astronomic al perioadei. Eclipsa și maximul Perseidelor sunt evenimente distincte, cu ferestre de observare diferite.
Cum te pregătești pentru o noapte de observare
Nu sunt necesare telescoape sau binocluri: meteorii se văd cu ochiul liber pe un câmp vizual larg. Alegerea unui loc fără obstacole — clădiri înalte sau copaci deși — crește șansele de a prinde dârele scurte.
- Lasă ochii să se adapteze la întuneric 15–20 de minute
- Evită telefonul și alte surse puternice de lumină pe durata privitului
- Ia haine groase: nopțile de august pot fi răcoroase în aer liber
- Privește cerul cel puțin o oră, cu răbdare, după miezul nopții
Pentru bihoreni, ca în restul țării, avantajul rămâne același: un cer senin, departe de luminile Oradiei sau ale altor localități, plus fereastra favorabilă dată de Lună. Nu există, în datele disponibile, puncte de observare oficiale anunțate special în județ; alegerea se face după criteriul întunericului și al orizontului liber.
Dacă vremea ține cu observatorii, nopțile de 12–13 și 13–14 august 2026 rămân ferestrele concrete pentru maximul Perseidelor. Următorul pas e simplu: verificarea prognozei locale și deplasarea într-un loc cât mai întunecat după miezul nopții.

Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.



