Europarlamentarul Gheorghe Piperea îi cere președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, să identifice public cele șapte hidrocentrale despre care afirmă repetat că ar fi fost închise și să indice cine răspunde pentru oprirea lor. În emisiunea Marius Tucă Show, difuzată pe 5 august 2026, Piperea a spus că, dacă acuzațiile stau în picioare, fapta are caracter penal și nu poate rămâne la nivel de slogan politic.
Intervenția vizează direct modul în care liderul PSD din Camera Deputaților folosește subiectul energetic fără să livreze date verificabile: nici lista centralelor, nici lanțul decizional, nici un pas formal către autorități.
Acuzații repetate, fără nume și fără dosar
Piperea a reluat afirmațiile lui Grindeanu, potrivit cărora ministrul Mediului, Diana Buzoianu, ar fi închis șapte hidrocentrale. Europarlamentarul a precizat că nu știe despre ce obiective este vorba și nici dacă ministrul le-a oprit efectiv. A subliniat însă greutatea instituțională a celui care lansează acuzația.
L-am auzit de nenumărate ori pe Grindeanu spunând asta: Buzoianu de la Mediu a închis șapte hidrocentrale. Nu știu care or fi alea, nu știu dacă chiar Buzoianu le-a închis, dar dacă domnul Grindeanu spune chestiunea asta și atenție că el nu e oricine, nu e nici măcar simplu europarlamentar ca mine. Este președintele Camerei Deputaților, premier wannabe, ca să zic așa. El ar trebui, dacă știe că s-au întâmplat aceste lucruri, să se ducă în frumușel și să spună: acestea sunt cele șapte hidrocentrale, ceea ce s-a întâmplat aici este faptă penal, acesta este vinovatul.
Mesajul este o presiune directă pe președintele Camerei: ori prezintă probe și sesizează, ori lasă acuzația în zona de atac politic fără consecințe. În formularea lui Piperea, tăcerea pe detalii nu e neutră — lasă un gol exact acolo unde ar trebui să apară răspunderea.
Ce vrea Piperea să afle acum
Europarlamentarul a spus că interesează existența unui vinovat pentru punerea pe pauză a hidrocentralelor, într-un moment pe care l-a descris ca fiind critic pentru România. Nu a vorbit despre „dispariția” proiectelor, ci despre blocarea sau amânarea lor.
El nu e în stare să-i ceară lui Nicușor, să-i ceară lui Bolojean să plece de acolo. Dar vreau să spun că eu aș vrea să știu dacă este cineva vinovat de dispariția, sau mă rog, nu dispariția, punerea în hold a acestor hidrocentrale, fix acum.
Critica lovește pe două planuri. Pe de o parte, Grindeanu este prezentat ca autor al unei acuzații grele pe care nu o duce până la capăt. Pe de altă parte, Piperea îi reproșează că nu își folosește poziția pentru a cere schimbări la vârful puterii executive, deși pretinde că deține informații despre un prejudiciu în sectorul energetic.
Din materialul discuției nu reiese că ar fi fost depuse plângeri penale, că ar exista un inventar oficial al celor șapte obiective sau că președintele Camerei ar fi transmis datele către parchet ori către comisiile de specialitate. Golul de informație rămâne în sarcina celui care a lansat teza în spațiul public.
Ministerul respinge teza blocării investițiilor
În plan politic, PSD a acuzat-o pe Diana Buzoianu că pune în pericol proiecte din sectorul energetic. Ministrul Mediului a respins acuzațiile și a susținut că strategia pentru biodiversitate nu blochează investițiile în hidrocentrale. Poziția ministerului contrazice narațiunea vehiculată de Grindeanu, fără ca, din datele disponibile, vreuna dintre părți să fi publicat lista celor șapte centrale pretins oprite.
Absența detaliilor tehnice — denumiri, amplasamente, tipul de aviz lipsă, data deciziei, instituția emitentă — face ca disputa să rămână, deocamdată, un schimb de acuzații între tabere, nu un dosar cu fapte clare. Tocmai acest gol îl exploatează Piperea când cere ca președintele Camerei să treacă de la formulări generale la nume, obiective și răspundere individuală.
Ce urmează din presiunea publică
Pentru ca subiectul să iasă din registrul de emisiune, Grindeanu ar avea de acoperit minim trei puncte pe care Piperea le-a pus pe masă: inventarul celor șapte hidrocentrale, identificarea decidentului și încadrarea faptei, inclusiv sesizarea organelor competente dacă menține teza ilegalității. Fără aceste elemente, acuzația la adresa ministrului Mediului rămâne o afirmație politică greu de verificat.
De cealaltă parte, ministerul își menține linia că regulile de biodiversitate nu echivalează cu oprirea investițiilor hidrotehnice. Până la o listă oficială sau o anchetă cu obiect clar, publicul rămâne cu o controversă energetică purtată pe surse incomplete — exact terenul pe care europarlamentarul cere acum lămuriri de la președintele Camerei Deputaților.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
