Plăcinta bihoreană: rețetele tradiționale și unde o găsești

Nu există o singură „plăcintă bihoreană”, cu o rețetă oficială. Există mai multe plăcinte tradiționale, din zone diferite ale județului. Au în comun aluatul ca de pâine, umpluturile simple (brânză sărată, cartofi, varză, mărar, magiun) și felul de coacere: pe plită, pe tablă sau în cuptorul de lut. Cea mai bună sursă publică despre ele e volumul „Rețete tradiționale de Bihor”, editat de Agenția de Management al Destinației Bihor și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Bihor. Volumul se găsește gratuit pe site-ul Consiliului Județean. Rețetele de mai jos sunt rezumate după el, cu numele familiilor și satelor de la care au fost culese.

Ce înseamnă „plăcintă” în Bihor

Volumul CJ Bihor explică faptul că aluatul de plăcintă era de obicei același cu cel de pâine. Din aluatul frământat pentru pâine se păstra o parte, care se porționa, se întindea și se umplea. Umplutura preferată era brânza cu cartofi, dar se foloseau și varza, mărarul sau spanacul. Plăcintele cu spanac erau numite și „vărzari”.

Specific era felul de coacere: pe o plită de fontă, aflată deasupra unei instalații de foc numite regional „candalău”. Plăcintele cu brânză, cartofi sau varză se mâncau în zilele obișnuite. Cele cu cartofi și varză erau și mâncare de post. Duminica și de sărbători apăreau toate, inclusiv cele cu brânză.

Volumul dă și câteva nume regionale:

• Cocoroază: plăcintă cu brânză și mărar sau urzici, uneori și cu carne.
• Pancove: cuvânt de origine maghiară (pánkó), pentru plăcinte prăjite în ulei. Pot fi umplute cu brânză și mărar sau, ca desert, cu gem.
• Moșocoarne: plăcintă cu prune.
• Răchișe: plăcinte simple, coapte pe plită.

Rețeta 1: Plăcintă pe fer (Valea Crișului, comuna Bratca)

Este plăcinta „de tigaie”, coaptă pe o suprafață metalică încinsă, fără cuptor. Rețeta a fost culeasă de la Ana Popa și Mariana Sturz, din satul Valea Crișului, comuna Bratca. Cantitățile sunt pentru 10 porții.

Ingrediente

• 1 kg făină de grâu;
• 15 g drojdie proaspătă (sau 50 g plămadă de pâine). Pentru varianta nedospită, drojdia se omite;
• apă caldă (40–50 °C), circa 400 ml;
• 15 g sare.

Pentru umplutură, la alegere:

• 250–350 g varză crudă sau murată, călită;
• 250–300 g brânză sărată de oaie sau de vacă;
• 250–350 g cartofi fierți, cu piper;
• 400–450 g magiun („miere de prune”).

Mai ai nevoie de circa 30 ml ulei de floarea-soarelui pentru copt.

Cum se face

1. Varza se taie fidea, se stoarce și se călește 15–20 de minute în puțin ulei. Brânza se zdrobește cu furculița. Cartofii fierți se pasează cu sare și piper.
2. Făina cernută se frământă cu sarea și apa caldă (cu drojdia dizolvată, dacă faci varianta dospită). Aluatul trebuie să fie compact și elastic. Se lasă la odihnit 20–30 de minute.
3. Aluatul se rulează ca un tub, se taie în 10 bucăți și se fac bile (în grai, „cocuți”).
4. Fiecare bilă se întinde într-un disc subțire de 10–15 cm. În mijloc se pun 75–100 g de umplutură.
5. Marginile se strâng peste umplutură ca o pungă. Punga se întoarce cu partea lipită în jos și se întinde ușor cu sucitorul, până la un disc de 15–20 cm, gros de 0,5–1 cm.
6. Plăcinta se coace în tigaia încinsă, fără ulei, întâi pe o parte, apoi pe cealaltă. Cele cu varză, cartofi sau magiun se ung cu puțin ulei după prima întoarcere. Se întoarce de mai multe ori, ca să nu se ardă, până se rumenește.

Se servește fierbinte, cu smântână sau iaurt.

Rețeta 2: Plăcintă ca la Beiuș, cu foi

Volumul o descrie ca pe o plăcintă răspândită mai ales în zona etnografică a Beiușului. Se servea în special la nunți, la venirea nuntașilor, dar și la alte evenimente de familie. Rețeta a fost culeasă de la Silvia Rengle, din Beiuș. Cantitățile sunt pentru 10 porții.

Ingrediente

• 600 g făină de grâu;
• 330 ml apă caldă;
• 25 g drojdie proaspătă;
• 25 g sare;
• 300 g untură de porc, pentru uns foile.

Pentru umplutură, la alegere:

• brânză sărată cu verdețuri (mărar, ceapă verde, spanac, lobodă);
• cartofi fierți cu brânză de oaie;
• măr ras cu zahăr și scorțișoară;
• varză murată.

Pentru uns la copt: 1 ou bătut cu 2 linguri de ulei.

Cum se face

1. Se frământă un aluat compact și elastic. Se împarte în porții de câte 120 g, care se întind la circa 20 cm.
2. Foile se ung generos cu untură (2–3 linguri pe porție) și se lasă 15–20 de minute la temperatura camerei.
3. Fiecare foaie se trage cu mâinile, pe o față de masă din bumbac sau in, până devine aproape transparentă.
4. Umplutura se întinde uniform pe foaie. Ridicând fața de masă de pe o latură, foaia se rulează singură într-un baton.
5. Batoanele se pun în tavă: drepte, în tava dreptunghiulară, sau în spirală, în tava rotundă. Se ung cu ou și ulei.
6. Se coc 40 de minute, la 200–220 °C.

Se mănâncă și caldă, și rece.

Rețeta 3: Plăcintă pe lopată ca la Briheni

Este o plăcintă cu brânză sărată și cartofi din satul Briheni, comuna Lunca. Rețeta a fost culeasă de la Călin Daniel Pădurean și Florica Haneș. Numele vine de la lopata de lemn cu care plăcinta se băga în cuptorul tradițional, numit „camniță”. Cuptorul era făcut din cahle aduse de la Cărpinet, un centru de ceramică cunoscut în zonă.

• Aluat: 500 g făină, 30–40 g drojdie, o linguriță de sare, 1 ou, 50 g ulei și apă călduță cât cuprinde. Aluatul trebuie să fie moale și se lasă să-și dubleze volumul.
• Umplutură: 400 g brânză sărată, 200–300 g cartofi fierți și 1 ou. Cantitatea de cartofi depinde de cât de sărată e brânza.
• Cum se face: aluatul se întinde subțire, se pune umplutura și se împăturește în formă de plic. Se așază în tavă și se coace 30 de minute la 220 °C.

Alte plăcinte din volum, pe scurt

• Plăcintă cu cocoroază (Belejeni, comuna Drăgănești): aluat dospit, umplut cu un amestec de făină de mălai, brânză, lapte acru, ou și puțină drojdie. Se împăturește în patru, iar după coacere se unge cu slănină.
• Răchișe pe plită (Hotar, comuna Țețchea): discuri subțiri de aluat, coapte pe plită și unse cu untură sau smântână de bivoliță.
• Pancove (Josani, comuna Căbești): aluat cu gălbenușuri și lapte, umplut cu brânză, albușuri și mărar. Se taie în pătrate și se prăjește în ulei.
• Moșocoarne: plăcintă cu prune. Volumul dă rețete culese din Belejeni (Drăgănești) și din comuna Țețchea.

Unde găsești plăcinte bihorene

Nu facem aici o listă de localuri. Nu am găsit o sursă independentă care să ateste ce restaurante sau patiserii fac rețetele tradiționale de mai sus, așa că nu recomandăm nume. Ce se poate verifica:

• Festivalul „Gusturi și tradiții DE BIHOR”: e organizat de Consiliul Județean Bihor, prin Agenția de Management al Destinației Bihor. Acolo se gătesc și se vând preparate din volumul „Rețete tradiționale de Bihor”, inclusiv plăcinta pe fer, plăcinta ca la Beiuș, pancovele și moșocoarnele. Prima ediție a fost în 2023, în Cetatea Oradea. În 2026, ediția a IV-a din Oradea a avut loc pe 19–20 septembrie, în fața Muzeului Țării Crișurilor. Au urmat ediții la Marghita (26–27 septembrie), Beiuș (3–4 octombrie) și Salonta (17–18 octombrie). Programul pentru anul următor nu fusese anunțat la data documentării.
• Producătorii locali: portalul debihor.com, al producătorilor din Bihor, e un punct de pornire. Ofertele se schimbă, așa că întreabă direct producătorul ce face și când.
• Acasă: rețetele sunt gândite pentru bucătăria de casă, iar volumul se poate descărca gratuit.

Ce nu știm sigur

• Nu am găsit o atestare oficială, ca produs tradițional sau rețetă consacrată, pentru o „plăcintă bihoreană” anume. Denumirea e folosită informal.
• Rețetele din volum sunt variante de familie, culese din anumite sate. În alte locuri din județ cantitățile și umpluturile pot fi diferite.

Întrebări scurte

Care e diferența dintre plăcinta pe fer și cea ca la Beiuș?

Plăcinta pe fer e mică, umplută ca o pungă și coaptă în tigaie sau pe plită. Cea ca la Beiuș e cu foi trase subțire, unse cu untură, rulate în batoane și coapte în cuptor.

Ce brânză se folosește la plăcinta bihoreană?

Rețetele cer brânză sărată, de oaie sau de vacă. Dacă brânza e foarte sărată, se pun mai mulți cartofi.

Se poate face plăcinta bihoreană de post?

Da. Variantele cu varză, cartofi sau magiun, fără brânză și ou, erau mâncare de post, potrivit volumului.

Ce sunt pancovele din Bihor?

Plăcinte prăjite în ulei, din aluat dospit. Pot fi umplute cu brânză și mărar sau, ca desert, cu gem.

Surse

• Agenția de Management al Destinației Bihor, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Bihor, „Rețete tradiționale de Bihor” (2023, ISBN 978-606-657-154-8), publicat pe site-ul CJ Bihor: https://www.cjbihor.ro/wp-content/uploads/2021/02/Retete-Traditionale-DEBIHOR-RO.pdf
• Centrul de Cultură al Județului Bihor, „Bihorul autentic: Plăcintele de Briheni”: https://www.culturabihor.ro/…/bihorul-autentic-placintele-de-briheni
• Bihoreanul, „Bunătăți de Bihor, la Muzeul Țării Crișurilor” (10.09.2026): https://www.ebihoreanul.ro/stiri/bunatati-de-bihor-…-204978.html
• Bihor TV, „Gusturi și tradiții DE BIHOR, la cea de-a IV-a ediție” (10.09.2026): https://bihortv.com/2026/09/10/gusturi-si-traditii-de-bihor-la-cea-de-a-iv-a-editie/
• Crișana, „Gusturi și tradiții DE BIHOR în Ștei” (03.07.2025, istoricul edițiilor): https://www.crisana.ro/stiri/comunitate-13/…-208763.html
• Portalul producătorilor locali din Bihor: https://debihor.com/