Consiliul Județean Bihor a realocat pe 14 septembrie 2026 suma de 206.000 de lei către comuna Popești, rămasă fără apă potabilă din cauza secetei. Banii nu sunt o alocare nouă, ci fonduri pe care Primăria Boianu Mare nu le-a cheltuit din repartizarea din mai, redirecționate acum într-o ședință extraordinară votată cu unanimitate.
Publicitate
Destinația oficială vizează foraje și o sursă alternativă de apă pentru populație. Hotărârea fixează destinație specială: suma nu poate fi folosită în alt scop. Intervenția vine după ce un prim foraj a fost oprit de un strat de grohotiș pe care utilajele nu l-au putut străpunge.
Bani necheltuiți de la Boianu Mare, nu fonduri noi
În mai 2026, Consiliul Județean Bihor a repartizat 43,79 milioane de lei către primăriile din județ, pentru programe de dezvoltare locală, cofinanțări de infrastructură și cheltuieli pe care veniturile proprii nu le acopereau integral. Comunei Boianu Mare i-a fost alocată atunci suma de 206.000 de lei pentru rețea de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare.
Până în prezent, Primăria Boianu Mare nu a folosit banii. În urma unei înțelegeri între cele două administrații locale, Boianu Mare a renunțat la sumă, iar conducerea județeană a cerut redistribuirea către Popești. Mecanismul arată o reacție pe fonduri deja existente, nu o linie de urgență distinctă pentru secetă.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a descris în ședință traseul banilor și motivul mutării.
Boianu Mare a primit suma de 206.000 RON, pe care nu a cheltuit-o, iar în comuna Popești a apărut o situație complicată privind asigurarea apei pentru locuitori. A apărut o înțelegere între cele două primării, astfel încât Boianu Mare ne solicită să redistribuim această sumă către comuna Popești pentru a face investiții urgente în foraje de apă.
Foraj blocat pe grohotiș și vale secată
Potrivit declarațiilor din ședință, președintele CJ Bihor a discutat de mai multe ori cu primarul și viceprimarul din Popești și a contactat o companie specializată pentru foraj în regim de urgență. Lucrările au început, dar primul foraj a ajuns la un sol care nu mai poate fi străpuns — un grohotiș care oprește avansul.
Se caută un alt amplasament, cu foraj atât în pământ moale, cât și în stâncă. Valea care alimenta rezerva de apă a comunei a secat complet. Zona are straturi de pământ care nu rețin apa, iar disponibilul real de apă lipsește. Situația rămâne deschisă: 206.000 de lei acoperă o tentativă de soluție, nu o rețea finalizată.
S-a forat într-un prim foraj, dar de la un moment dat s-a ajuns la un sol care nu mai poate fi străpuns. E vorba de un grohotiș prin care nu se poate trece cu forajul. Se face foraj în altă parte. Nu există realmente apă la dispoziție și am intervenit în această formulă.
Derna, alimentată cu cisterne
Problemele de apă nu se opresc la Popești. Președintele Consiliului Județean Bihor a arătat că o situație dificilă există și în comuna Derna, unde alimentarea populației se face, deocamdată, cu ajutorul cisternelor. Nu au fost anunțate, în aceeași ședință, sume separate sau un calendar clar pentru Derna.
Tabloul din 14 septembrie 2023 arată un județ cu cel puțin două comune sub presiunea secetei, o realocare punctuală de fonduri necheltuite și un foraj deja eșuat tehnic. Banii aprobați pentru Popești au destinație legată strict de foraje și sursă alternativă; următorul pas depinde de reușita noului amplasament de foraj și de eventuale sprijiniri suplimentare, dacă există temei legal.
Pentru locuitorii din Popești, efectul concret al hotărârii rămâne legat de momentul în care un foraj reușit livrează apă efectivă, nu doar de votul de unanimitate din ședința extraordinară. La Derna, alimentarea cu cisterne continuă până la o soluție durabilă anunțată public.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
