Președintele a trimis la CCR legea privind decarbonizarea energetică

Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Parlamentul i-a transmis actul la promulgare pe 7 august.

Legea schimbă, în esență, modul în care sunt scoase din exploatare capacitățile pe lignit și huilă. Retragerea unor unități existente este condiționată de instalarea și punerea în funcțiune a unor „capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”. Actul introduce și excepții de la interdicția de a pune în funcțiune noi capacități pe cărbune și, în anumite situații, leagă licențele de un aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

PNRR și protecția mediului, argumentele sesizării

Șeful statului susține că legea modifică substanțial mecanismul juridic al decarbonizării și, prin asta, afectează atât obligațiile României din Mecanismul de redresare și reziliență, cât și obiectivul constituțional de protecție a mediului. Criticile vizează compatibilitatea cu obligațiile europene, claritatea și previzibilitatea textului, dar și limitele competențelor autorităților publice.

Dacă retragerea capacităților poluante depinde de o alternativă fără termen maxim suficient de precis și fără garanții juridice efective, măsura de reducere a impactului asupra mediului riscă să rămână doar pe hârtie, arată sesizarea.

În opinia președintelui, intervenția nu mai este o simplă adaptare a unei politici publice, ci slăbește cadrul prin care statul își îndeplinește obligațiile din Constituție. Independent de dreptul Uniunii, de PNRR și de orice angajament european privind decarbonizarea, legea trebuie judecată prin articolele 35 și 135 alineatul (2) litera e) din Constituție.

Nu un model energetic impus, ci un standard de mediu

„Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituțional autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului”, se arată în sesizare.

Decarbonizarea energetică este unul dintre domeniile în care acest standard trebuie respectat, iar retragerea capacităților poluante este una dintre măsurile prin care statul poate reduce efectele negative asupra mediului. Dacă legea face incertă, nedeterminată sau prea îndepărtată în timp această retragere, fără garanții suficiente, este susceptibilă să contravină Constituției.

Critica subsidiară nu pretinde că decarbonizarea ar fi, în sine, o obligație constituțională de sine stătătoare. Pretinde că, odată ales acest drum, soluția legislativă trebuie să rămână compatibilă cu obligația statului de a ocroti mediul și echilibrul ecologic.