Prețul global al zahărului a urcat cu 21,5% în august 2026, cea mai amplă creștere lunară din octombrie 2010. În hipermarketurile din Oradea, kilogramul de zahăr alb cristal se vinde încă între 3,69 și 3,99 lei, însă comercianții și cofetarii se pregătesc de majorări de până la 20% după 20 septembrie 2026.

Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Scumpirea pe piețele internaționale se propagă în industria alimentară: băuturi răcoritoare, patiserie și cofetărie. România acoperă din producție internă doar un sfert din necesar și depinde masiv de importuri, iar cultura de sfeclă a fost lovită de secetă.
Cât costă zahărul acum la raft, în Oradea
Conform verificărilor din magazinele din Oradea, un kilogram de zahăr alb cristal, mărci precum Bod sau Mărgăritar, costă între 3,69 și 3,99 lei la Auchan, Penny și Carrefour. În depozitele locale, pe zona Rampei sau Cazaban, zahărul de import vrac este oferit la aproximativ 1,78–1,83 lei/kg plus TVA.
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, estimează că prețul de raft ar putea urca spre 4,50 lei pe kilogram, odată ce scumpirea internațională se reflectă în contractele de aprovizionare.
Probabil, va crește undeva cu, să zic, 20%, asta însemnând că o să fie 4,50 lei, poate, kilogramul. Ne așteptăm, cumva, să se bulverseze toate prețurile în zona de băuturi răcoritoare și în zona de produse de cofetărie, patiserie
a declarat Paraschiv. România a cunoscut, în ultimii doi ani, una dintre cele mai ridicate creșteri de preț la zahăr din Uniunea Europeană, cu un vârf de 60,9% raportat de Eurostat, fiind depășită doar de piețe precum Cehia sau Polonia.
De ce s-a scumpit zahărul pe piețele mondiale
Saltul de 21,5% din august este, potrivit datelor de pe piețele internaționale, a doua cea mai mare scumpire de acest tip din ultimele decenii. Producția europeană de zahăr este în scădere, iar condițiile meteorologice nefavorabile au redus recoltele de sfeclă în mai multe bazine agricole.
În vestul României, seceta a afectat grav culturile. Mihai Nagy Juhasz, fermier din județul Arad, a arătat sfeclă complet uscată și a estimat daune de 80% pe suprafețele cultivate. Producția de zahăr din sfeclă a României a scăzut în 2024 față de 2021 cu 26%, de la aproape 114.000 de tone la 84.000 de tone.
Producție internă fragilă și dependență de import
În România mai funcționează doar doi producători de zahăr, care acoperă sub un sfert din cerere. Fabrica de la Luduș, județul Mureș — singura unitate activă din Transilvania care prelucrează și sfeclă de la fermieri din Bihor — a estimat pentru campania 2024 o producție de 65.000–70.000 de tone sub brandul Bod, față de 25.000 de tone în 2023.
Fabrica fizică de la Bod, județul Brașov, rămâne în conservare. Zahărul vândut sub acest nume este produs la Luduș din sfeclă românească sau reprezintă zahăr de import ambalat în țară. România produce în prezent aproximativ 25–30% din necesarul de consum; restul vine din import.
Doar într-un an recent, un sfert de milion de tone de zahăr a ajuns în România din Germania, Polonia, Franța și Cehia. Conform relatărilor din industrie, zahărul ucrainean a intrat pe piață la prețuri cu 15–25% mai mici decât cel autohton, ceea ce pune presiune pe rentabilitatea fermierilor români, chiar în condițiile unor restricții oficiale de import.
În județul Bihor, cultura sfeclei a fost istoric importantă, dar suprafețele s-au redus după închiderea fostei fabrici Zahărul Oradea. Puținii cultivatori rămași livrează materia primă spre Luduș sau spre procesatorii Agrana de la Roman. Fabrica de la Luduș a anunțat investiții de 128 de milioane de lei, din care 62 de milioane ajutor de stat prin programul Investalim, pentru linii noi de ambalare — zahăr la kilogram, pliculețe și zahăr vanilat — produse destinate și rafturilor din Bihor.
Cofetăriile resimt primele valul de scumpiri
În cofetării, majorările de preț la materia primă sunt deja anunțate. Marilena Adam, proprietara unei cofetării din București, a transmis că furnizorii au avertizat asupra unei scumpiri de 15–20% după 20 septembrie 2026. Același tip de ajustare se propagă, de regulă, și în rețelele de patiserie din alte orașe, inclusiv Oradea, unde costurile cu materia primă dulce s-au dublat în ultimii doi ani, potrivit relatărilor din branșă.
Ne-a spus că după 20 septembrie să ne așteptăm la o scumpire de 15-20%
a afirmat proprietara. Pe lângă cotațiile internaționale, asupra prețului final apasă și cadrul fiscal introdus la 1 ianuarie 2024: majorarea TVA de la 9% la 19% pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr (peste 10 g/100 g) și accizele pe băuturile răcoritoare îndulcite.
Potrivit datelor citate în spațiul public, consumul de zahăr din România a rămas relativ stabil în ultimii ani, în jurul a 8 kilograme pe persoană pe an la zahărul cumpărat ca atare. Alte serii statistice indică însă o scădere a consumului mediu total, pe fondul prețurilor și al taxelor noi — un semnal că gospodăriile reacționează deja la costuri.
Ce urmează la raft după 20 septembrie
Comercianții mici și mijlocii se așteaptă ca scumpirea să se vadă rapid la băuturi răcoritoare, prăjituri și produse de patiserie. Pentru consumatorii din Oradea, intervalul 3,69–3,99 lei/kg de la raft poate fi doar un plafon temporar: dacă estimarea de 20% se confirmă, kilogramul se apropie de 4,50 lei.
Pe termen scurt, după 20 septembrie 2026, cofetarii și patiserii din Capitală — și, prin același lanț de aprovizionare, cei din Bihor — vor actualiza listele de prețuri. Pe termen mediu, nivelul final depinde de recolta de sfeclă, de volumul importurilor și de costul energiei și al inputurilor agricole, pe care fermierii le resimt deja ca pe o barieră în menținerea culturii.

Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.



