Pe 15 septembrie 2026, reprezentanții Primăriei Oradea au ținut prima întâlnire în teren cu 13 asociații de proprietari din zona străzii Sovata, cărora le-au fost arondate 20 de insule ecologice la Sovata nr. 24. Campania de informare rulează până pe 30 octombrie 2026, cu câte două întâlniri pe săptămână, în timp ce Poliția Locală anunță controale inopinate și amenzi de la 500 de lei pentru mizerie și amestecarea deșeurilor.
Publicitate
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
La întâlnire au participat Mihaela Copil, consilier superior în Direcția Tehnică a primăriei, Cristina Ghilea, responsabil comunicare la RER Vest, și Monica Gal, director adjunct al Poliției Locale Oradea. Locatarii din zonă au primit deja cartelele de acces, iar activarea propriu-zisă a echipamentelor rămâne legată de parcurgerea instruirii.
367 de insule din fonduri PNRR, pornite etapizat
Insulele fac parte dintr-un proiect finanțat prin fonduri europene condiționate din PNRR. În Oradea au fost montate în total 367 de insule, din care 100 în 2024 și alte 267 în cursul anului 2026. Municipalitatea le pune în funcțiune treptat, după campania de informare, invocând experiența cumulată cu primele 100 de unități deja operaționale — un indiciu că trecerea la noul sistem nu a fost fără fricțiuni de utilizare.
Fiecare insulă are cinci module încasetate pentru fracții separate: biodegradabil, rezidual, sticlă, hârtie și carton, plastic și metal. Modelul presupune acces controlat cu cartelă și cuve care se deschid doar după autentificare, ceea ce mută o parte din disciplina de sortare direct asupra locatarilor și a asociațiilor de proprietari.
Cartele fragile și fereastră de 30 de secunde
Reprezentanții primăriei au avertizat că artelele nu trebuie găurite pentru breloc și nici deteriorate: orice intervenție le face nefuncționale. Mihaela Copil a demonstrat pe loc folosirea modulului pentru biodegradabil și a detaliat pașii tehnici pe care locatarii trebuie să-i respecte la fiecare depozitare.
Capacitatea maximă a unui sac trebuie să fie de cel mult 35 de litri pentru a putea fi utilizat corespunzător. La primul pas, se apropie cartela de cititorul poziționat în partea dreaptă-sus a insulei și se așteaptă aprinderea becului verde. Se deschide cuva și se ține deschisă. Utilizatorul are la dispoziție 30 de secunde. Cuva poate fi ridicată de trei ori la o singură accesare doar pentru fracțiile reciclabile: plastic/metal, hârtie/carton și sticlă. a explicat Mihaela Copil.
Dacă cuva rămâne întredeschisă, sistemul afișează eroare și blochează folosirea pentru următorul locatar. Sesizările de funcționare pot fi trimise la [email protected] sau la telefoanele 0359.436.014 și 0259.437.000. Regula celor trei ridicări la o singură accesare nu se aplică biodegradabilului și rezidualului, ci doar fracțiilor reciclabile cu volum mai mare.
Greșelile de sortare deja văzute în teren
Cristina Ghilea, de la RER Vest, a trecut în revistă erorile de sortare deja constatate în oraș, pe fondul celor 100 de insule aflate în funcțiune. Mesajul implicit al instruirii este că infrastructura există, dar disciplina de colectare rămâne în urmă, iar costul greșelilor cade pe locatari și pe asociații.
- Sticlă: recipiente curate, clătite, fără capace sau dopuri; sticla plană, geamurile și oglinzile nu au ce căuta aici și merg la rezidual.
- Hârtie și carton: fără contaminare cu resturi alimentare sau secreții; cartonul se taie mărunt, ca să nu blocheze sistemul și să simuleze umplerea falsă a insulei.
- Biodegradabil: resturi de pâine, cereale, legume, fructe, coji de ouă, rumeguș; interzise carnea, oasele, șunca și lactatele stricate.
Cutia de carton nedesfăcută poate bloca mecanismul și poate indica eronat că modulul e plin, scoțând din uz o cuvă întreagă până la intervenție. Pentru un sistem digitalizat, o greșeală de sortare nu mai e doar o problemă de mediu, ci și una de disponibilitate a serviciului pentru tot scara.
Curățenia cade pe asociații, amenzile pe locatari
Monica Gal a trasat clar linia de responsabilitate: RER Vest face curățenia inițială la ridicarea deșeurilor, după care întreținerea zonei din jurul platformei revine asociației de proprietari. Poliția Locală anunță controale inopinate și sancțiuni pentru mizerie și pentru amestecarea fracțiilor.
Sancțiunile sunt usturătoare: încep de la 500 de lei și pot ajunge la 1.000 de lei pentru persoanele fizice pentru amestecarea fracțiilor, iar conform legislației mai dure (OUG 92/2021), amenzile pot fi de ordinul zecilor de mii de lei. De asemenea, amestecarea deșeurilor se sancționează. Nu putem fi peste tot în același timp, dar suntem prezenți în multe puncte din oraș și vom face controale inopinate. a declarat Monica Gal.
În practică, administrația locală livrează echipamente din PNRR, dar transferă pe asociații obligația de curățenie permanentă și pe persoanele fizice riscul amenzilor. Pentru locatarii de pe Sovata, instruirea nu e doar un ghid de utilizare: e și un avertisment că nerespectarea regulilor se plătește rapid, în timp ce prezența constantă a controlului rămâne, prin forța lucrurilor, limitată.
Ce urmează până pe 30 octombrie
Campania derulată de Primăria Municipiului Oradea, împreună cu Poliția Locală și RER Vest, acoperă intervalul 15 septembrie – 30 octombrie 2026. Întâlnirile zonale continuă etapizat; calendarul pe asociații și locațiile exacte urmează să fie anunțate din timp, înainte de activarea eco-insulelor din fiecare perimetru.
Până la finalul campaniei, miza rămâne dacă cele 267 de unități montate în 2026 vor fi efectiv folosite corect după modelul celor 100 din 2024 sau dacă greșelile de sortare și mizeria din jurul platformelor vor genera tot mai multe sancțiuni. Următorul test concret e pe Sovata, unde cele 20 de insule arondate celor 13 asociații așteaptă trecerea de la demonstrație la uz zilnic.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
