Primăria Oradea a activat treapta de alertă preventivă din planul local de gestionare a deficitului hidric, dar menține irigarea pe porțiuni extinse de spațiu public, inclusiv pe cei aproximativ patru kilometri de gazon dintre liniile de tramvai. Măsurile vin pe fondul unei secete care a lăsat deja zeci de localități din Bihor cu restricții la apă potabilă, în timp ce în municipiu robinetele funcționează încă fără program și fără scăderea presiunii.

Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Planul cu patru niveluri a fost aprobat pe 28 iulie 2026. Orașul se află acum la Nivelul I, declanșat când rezervele scad, prognoza indică secetă prelungită sau consumul depășește valorile obișnuite. Potrivit municipalității, toate cele trei condiții sunt îndeplinite. Alimentarea populației nu este tăiată, însă locuitorilor li se cer reduceri voluntare și respectarea unor interdicții greu de controlat.
Bihorul uscat, Oradea încă la robinet liber
La finalul săptămânii care s-a încheiat pe 16 august 2026, 33 de localități din județ aveau restricții la furnizarea apei potabile. Situația cea mai grea este raportată în comunele Derna și Popești, unde râul Bistra a secat, iar locuitorii au rămas fără apă la robinet. Debitele din Bazinul Hidrografic Crișuri au coborât mult sub mediile multianuale, iar volumele din rezervoarele de înmagazinare s-au redus pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei de precipitații.
Anterior, la 6 august 2026, listele oficiale indicau cel puțin 15 unități administrativ-teritoriale cu măsuri de raționalizare, printre care Meziad, Remetea, Drăgoteni, Petreasa, Șoimuș, Popești, Voivozi, Cuzap, Bistra, Budoi, Varviz, Nimăiești, Curățele, Pocioveliște și Beiușele. În localități precum Remetea și Meziad, apa a fost întreruptă pe timpul nopții, între orele 23:00 și 07:00. Prefectul județului Bihor, Marcel Daniel Dragoș, a cerut primarilor aplicarea fermă a raționalizării, folosirea fondurilor de rezervă locale și limitarea consumului la nevoile de bază: uz casnic, menaj și adăparea animalelor.
În același context județean, Termoficare Oradea și Drumuri Orășenești au fost somate să reducă consumul. Apa din rețeaua publică nu ar trebui folosită pentru udarea gazonului și a grădinilor, umplerea piscinelor, spălarea curților, a trotuarelor sau a mașinilor. Unde capacitatea de înmagazinare nu mai ține pasul, operatorii pot introduce furnizare pe intervale orare, cu anunț cu cel puțin 24 de ore înainte. Controale mixte — primărie, poliție locală, operator — sunt prevăzute pentru consumul abuziv, iar fântânile și izvoarele locale sunt monitorizate ca surse de rezervă.
Ce interzice Primăria orădenilor — și ce nu verifică
Pentru populație, la Nivelul I este interzisă folosirea apei potabile la spălarea trotuarelor și a curților, precum și la umplerea piscinelor sau a bazinelor decorative fără recirculare. Se recomandă limitarea udării spațiilor verzi private și a spălării mașinilor la domiciliu. Deocamdată nu există un regim de verificări, astfel că respectarea interdicțiilor rămâne, în practică, la latitudinea fiecărui consumator — un decalaj între regulă și aplicare pe care planul local nu îl acoperă în această treaptă.
Municipalitatea anunță economii în activitățile proprii. Purtătorul de cuvânt Octavian Haragoș a declarat că timpii de udare au fost reduși în majoritatea zonelor publice, iar irigarea a fost oprită acolo unde terenul a permis, mai ales pe suprafețe cu iarbă mai rezistentă decât gazonul fin.
În majoritatea zonelor publice au fost reduși timpii de udare, iar acolo unde condițiile din teren au permis, irigarea a fost sistată complet.
Din august, spălatul străzilor a fost sistat, cu excepția zonei centrale, unde frecvența a fost redusă la jumătate. Fântânile publice rămân însă în funcțiune. Haragoș a motivat menținerea lor prin efectul de răcorire a aerului pe caniculă și prin confortul urban pentru pietoni.
Gazonul de tramvai, parcurile cu foraj și proiectele europene
Excepțiile grevează economiile anunțate. Gazonul dintre liniile de tramvai continuă să fie irigat din rețea. Directorul OTL, Adrian Revnic, a explicat de ce oprirea nu este luată în calcul pe acest tronson.
Avem aproximativ 4 kilometri lungime de gazon între liniile de tramvai, care trebuie irigat, altfel în ziua următoare este tot ars.
În parcurile Salca, Brătianu, 1 Decembrie, 22 Decembrie și Libertății, irigarea nu intră sub restricțiile de rețea, pentru că aceste spații au foraje proprii. În alte amplasamente — parcurile Petőfi, Rectorului, Grigore Moisil, Ion Irimescu și Grădina Publică Urbană Europa — udarea nu a fost oprită întrucât lucrările au fost finanțate din fonduri europene condiționate și se află încă în perioada de monitorizare. Nici în Piața Unirii frecvența udării nu a fost redusă, pe motivul poziției centrale.
Rezultatul este un regim pe două viteze: locuitorii primesc lista de renunțări voluntare, iar o parte din peisajul urban — inclusiv kilometri de gazon pe traseu de transport public — rămâne conectată la irigare. Consumul din municipiu este descris ca fiind la niveluri record, în paralel cu un nivel scăzut al Crișului Repede, fără ca rețeaua casnică să fi fost încă raționalizată.
Ce urmează dacă seceta se agravează
Măsurile actuale acoperă doar prima treaptă. La Nivelul II — restricții moderate — ar deveni interzise udarea gazonului între orele 8 și 20, umplerea piscinelor private, spălarea mașinilor cu apă potabilă (cu excepția spălătoriilor care reciclează apa) și irigarea terenurilor sportive. Compania de Apă ar putea reduce presiunea în rețea sau introduce alimentare pe program.
Nivelurile III și IV prevăd pași mult mai duri: furnizare după orar, limitarea marilor consumatori și, în ultima treaptă, orientarea resursei aproape exclusiv spre consumul populației, prepararea hranei, igienă, spitale și serviciile de urgență. Primăria le cere orădenilor să folosească apa cu grijă, însă trecerea la treptele superioare depinde de evoluția debitelor și a rezervelor — indicatori pe care seceta din restul județului îi apasă deja de săptămâni.
Până la o eventuală escaladare, contrastul rămâne neschimbat: în Derna, Popești și în alte zeci de localități bihorene apa se raționalizează la robinet, iar în Oradea planul stă pe alertă preventivă, cu economii parțiale în spațiul public și cu excepții vizibile pe traseul tramvaiului, în parcuri și în zona centrală.

Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.


