Deși administrația condusă de Florin Birta prezintă rectificarea ca pe un succes al atragerii de fonduri, cifrele arată o dependență cronică de bugetul de stat și de Consiliul Județean Bihor, condus de Ilie Bolojan. Toate veniturile suplimentare identificate provin din alocări de la București sau din parteneriate județene, municipalitatea nereușind să genereze surplus din resurse proprii.

Sănătatea și educația, finanțate din fondul de rezervă

O parte semnificativă din sumele alocate, respectiv 5 milioane lei, a fost extrasă din fondul de rezervă bugetară. Acești bani sunt direcționați către achiziția unui accelerator liniar pentru tratamente oncologice și proiecte de eficiență energetică, domenii unde investițiile ar fi trebuit planificate riguros încă de la începutul anului, nu prin cârpeli bugetare de parcurs.

• 39,2 milioane lei reprezintă valoarea totală a rectificării bugetare.
• 5 milioane lei sunt luați din fondul de rezervă pentru urgențe medicale și energie.
• Sumele de la UE sunt condiționate de termene stricte de implementare.

Investiții sub semnul întrebării și credite bugetare

Pe lângă alocările directe, rectificarea a inclus și modificări ale repartizării creditelor bugetare pe trimestre. Această manevră tehnică permite primăriei să mute banii de pe un proiect pe altul pentru a masca eventualele întârzieri în execuția lucrărilor publice, o practică des întâlnită în administrația locală orădeană.

În ciuda retoricii oficiale despre dezvoltare, rectificarea bugetară din 2026 confirmă faptul că proiectele majore ale orașului rămân vulnerabile în fața fluctuațiilor de finanțare externă și a directivelor impuse de Bruxelles, care acoperă doar o parte din costurile reale ale modernizării.