România a ajuns să cumpere energie electrică din Ucraina, un stat aflat de patru ani în război, pentru a acoperi un deficit intern provocat de secetă și de oprirea unui reactor nuclear. Sociologul Dan Dungaciu califică situația drept cea mai grea veste din țară și o leagă direct de eșecul deciziilor politice din ultimii ani, nu doar de vremea nefavorabilă.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Potrivit relatărilor din presă, importurile se fac cu sprijinul companiei Energocom din Republica Moldova, pe fondul unei stări de alertă energetică la nivel național anunțate în august 2026. Necesarul a urcat spre 1.700 MW în intervalele de vârf din serile critice. Dacă ar fi oprit și al doilea reactor de la Cernavodă, cererea de import ar putea trece de 2.500 MW.
Ce spune Dungaciu despre „dușmanul intern”
Invitat într-o emisiune televizată, Dungaciu a pus față în față cele două realități: infrastructura energetică a Ucrainei, lovită ani la rând, și sistemul românesc, care a ajuns dependent de importuri în timp de pace. El a numit contrastul un bilanț politic, nu un accident climatic izolat.
„Știrea cea mai teribilă a fost că România, în perioadă de criză energetică, împrumută curent sau cumpără curent din Ucraina. Altminteri spus, 4 ani de bombardamente pe toată infrastructura energetică a Ucrainei a fost mai puțin grav decât ce au făcut aceștia în vreme de pace, în ultimii ani.”
Sociologul a mers mai departe și a vorbit despre un „dușman intern”: lipsa de eficiență a decidenților români, care ar fi lăsat țara mai expusă decât un stat aflat în conflict armat. În lectura sa, nu seceta singură explică criza, ci șirul de alegeri administrative din anii de pace.
Cernavodă oprită, Dunărea scăzută, lacuri golite
Deficitul de producție este legat, conform mai multor surse, de oprirea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Nivelul scăzut al Dunării, accentuat de seceta severă, a afectat sistemele de răcire ale reactoarelor. Există riscul ca și al doilea reactor să fie scos din funcțiune dacă hidrologia nu se îmbunătățește.
Dungaciu a criticat și gestionarea lacurilor de acumulare. El a spus că seceta nu poate fi controlată, dar putea fi anticipată pe baza prognozelor pe termen lung. În loc de pregătire, a acuzat el, lacurile ar fi fost golite pentru lucrări de „curățenie” chiar înaintea perioadei critice.
„Acesta este bilanțul unei clase politice care a dus România în această criză energetică. Sigur că seceta nu o controlezi tu, dar te uiți pe prognozele meteo care au acuratețe. (…) Tu înainte de secetă golești lacurile, ca să faci, ca să zic așa, curățenie?”
Mesajul său vizează absența gândirii pe termen lung: trendurile meteo erau vizibile, iar deciziile de golire a acumulărilor ar fi redus marja de manevră exact când hidroenergia era mai necesară. Fără aceste rezerve, sistemul a rămas dependent de nuclear și de import.
Ajutor reciproc sau dependență de urgență
Autoritățile de la București au prezentat aranjamentul cu Ucraina ca pe o relație de reciprocitate. România a exportat energie către vecini în episoade anterioare, iar acum fluxul s-a inversat. Ilie Bolojan a anunțat că Ucraina a fost de acord să exporte energie electrică pentru a echilibra sistemul energetic național, potrivit relatărilor din presă.
Pe aceeași linie, Oana Țoiu a transmis, după discuții cu partea ucraineană, că România va conta pe energie din Ucraina mai ales în orele de vârf, invocând principiul că „vecinii se ajută reciproc atunci când este posibil”. Nuclearelectrica și Energocom au un parteneriat mai vechi, consolidat printr-un memorandum semnat în 2023.
Dincolo de limbajul diplomatic, cifrele arată o presiune reală pe piața internă. Importurile urmăresc limitarea efectelor asupra consumatorilor și evitarea dezechilibrelor în intervalele de seară. Pentru marii consumatori industriali au fost luate în calcul planuri de reducere a consumului, dacă deficitul se adâncește.
Seceta lovește și rețeaua hidrologică din nord
Criza nu se oprește la nuclear. Specialiștii atrag atenția că nordul țării trece printr-un moment critic. Administrația Bazinală Someș-Tisa a confirmat că 12 stații hidrologice au ajuns la debit zero, iar alte 15 au înregistrat minime istorice, pe fondul lipsei ploilor și al caniculei.
În unele bazine, scurgerea a coborât sub 10% din media multianuală; în altele se situează între 10% și 25%. Efectul se simte dublu: mai puțină apă pentru hidroenergie și presiune suplimentară pe agricultură. Seceta destabilizează astfel atât sistemul energetic, cât și producția agricolă, fără un orizont clar de revenire pe termen scurt.
Pentru consumatori, miza imediată rămâne stabilitatea rețelei și costul energiei pe piața spot în orele de vârf. Pentru decidenți, testul este dacă starea de alertă se închide prin măsuri de urgență sau devine încă un episod dintr-un șir de crize anunțate din timp și gestionate târziu. Următorii pași țin de evoluția Dunării, de soarta Unității 2 de la Cernavodă și de volumele pe care Ucraina le poate livra efectiv în continuare.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
