România pierde 2,3 miliarde euro pe lună, avertizează AUR înaintea Cotroceniului

În timp ce formațiunile parlamentare intră pe rând la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a scos în față o temă pe care o consideră ocolită în discuțiile politice: hemoragia de capital, prăbușirea investițiilor străine și costul tot mai mare al împrumuturilor statului. Mesajul a fost publicat exact pe 17 septembrie 2026, ziua consultărilor convocate de președintele Nicușor Dan.

Criza guvernamentală durează de peste patru luni. După desemnarea candidatului, acesta trebuie să își formeze cabinetul și să obțină votul de încredere al Parlamentului. Peiu leagă însă agenda de la Cotroceni de o întrebare pe care o consideră nerostită: cât mai poate rezista economia cu actualele dezechilibre.

Cifrele puse pe masă de Petrișor Peiu

Senatorul AUR a transmis un set de date pe care le prezintă drept radiografie a primelor șapte luni din 2026. Potrivit calculelor sale, fluxurile de capital arată un dezechilibru lunar consistent, iar investițiile străine directe ar fi scăzut brusc față de aceeași perioadă a anului trecut.

“

În primele 7 luni ale anului, au ieșit din țară 110 miliarde de euro și au intrat doar 94 de miliarde de euro. Pierdem cam 2,3 miliarde de euro pe lună.

Diferența invocatĂ de Peiu — 16 miliarde de euro pe șapte luni — echivalează, în formularea sa, cu o pierdere medie de aproximativ 2,3 miliarde de euro pe lună. El încadrează aceste ieșiri nete ca pe un subiect pe care „nu va sufla nimeni un cuvânt” la consultările de la Cotroceni.

Pe componenta de investiții străine, senatorul AUR compară direct anii 2025 și 2026 și vorbește despre o contracție severă a sumelor atrase în economie.

“

Investițiile străine s-au prăbușit: 1,12 miliarde de euro pe primele 7 luni din 2026 față de 5 miliarde de euro pe primele 7 luni din 2025.

Raportul pe care îl construiește este de la 5 miliarde de euro la 1,12 miliarde de euro în intervale identice de șapte luni. În lectura sa, scăderea nu este un detaliu tehnic, ci un semnal că România atrage mult mai puțin capital productiv tocmai când are nevoie de finanțare externă stabilă.

Dobânda de 7,3% și datoria publică din august

Peiu atrage atenția și asupra costului la care se finanțează statul pe termen lung. Conform mesajului său, randamentul cerut pentru titlurile pe 10 ani a ajuns la 7,3% pe an și urcă neîntrerupt din luna iulie. O dobândă ridicată mărește efortul de plată al serviciului datoriei și îngustează spațiul fiscal pentru investiții sau cheltuieli sociale.

În august, același senator AUR afirma că datoria guvernamentală atinsese 1.194 de miliarde de lei, adică 61,4% din PIB, și că numai în primele cinci luni ale anului stocul crescuse cu 57 de miliarde de lei. Cifrele din vară completează tabloul pe care îl readuce acum, în ziua consultărilor: un stat care se împrumută tot mai scump, pe fondul unor ieșiri nete de capital.

Legătura pe care o face între datele macro și scena politică este directă. El pune sub semnul întrebării utilitatea negociatorilor de la Cotroceni dacă nu răspund la problema de fond a sustenabilității.

“

De fapt, zâmbetele false și pantofii cu talpa roșie nu ajută de loc să găsim răspunsul la întrebarea nerostită: cât timp mai rezistă statul român și economia cu aceste cifre?

Consultările de la Cotroceni și ordinea partidelor

Președintele Nicușor Dan i-a chemat joi, 17 septembrie 2026, pe reprezentanții formațiunilor parlamentare pentru a desemna candidatul la funcția de prim-ministru. Programul anunțat a început la ora 09:00 cu PSD, urmat la 09:30 de AUR, apoi de PNL, USR, UDMR și celelalte grupuri din Parlament.

Ordinea pe holurile Cotroceniului nu schimbă, în logica lui Peiu, fondul problemei economice. El sugerează că agenda formală — cine primește mandatul de premier — riscă să lase neatinsă discuția despre fluxurile de capital, investițiile care se contractă și dobânda tot mai greu de suportat.

Pentru un județ cu profil industrial de export, cum este Bihor, dinamica națională a investițiilor străine și a costului de finanțare nu este abstractă. Oradea concentrează parcuri industriale care atrag capital productiv și generează exporturi în componente auto, anvelope și industrie prelucrătoare; o uscare a ISD la nivel de țară și o dobândă de stat ridicată se traduc, pe termen mediu, în proiecte amânate și în presiune pe competitivitate, inclusiv în vestul țării.

Ce urmează după desemnarea premierului

După încheierea rundelor de la Cotroceni, președintele urmează să anunțe candidatul. Acesta trebuie să negocieze o majoritate, să propună o listă de miniștri și să treacă de votul de învestitură din Parlament. Fără o coaliție stabilă, criza deschisă de peste patru luni se prelungește, iar calendarul de măsuri fiscale și de finanțare rămâne blocat.