Persoanele care își încep acum cariera în România ar putea ieși la pensie abia la 67 de ani, indiferent de sex, potrivit raportului Pensions at a Glance 2025 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Proiecția pe orizontul anilor 2060 se suprapune unui calendar legal deja în derulare, în care femeile suportă cea mai abruptă creștere a vârstei standard de pensionare.

În prezent, bărbații se pensionează la 65 de ani, iar femeile la puțin peste 62 de ani. Estimările OECD arată un plus de aproximativ doi ani pentru bărbați și de aproape cinci ani pentru femei, până la dispariția diferenței de gen la pragul de 67 de ani. Pe termen scurt însă, legea românească fixează un alt jalon: egalizarea la 65 de ani până în 2035.

Ce schimbă legea până în 2035

Modificările sunt prevăzute în Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Vârsta standard și stagiul complet de cotizare pentru femei cresc eșalonat, pe baza Anexei nr. 5, în funcție de luna și anul nașterii. Ținta legală este ca, până în 2035, atât femeile, cât și bărbații să aibă vârsta standard de 65 de ani și un stagiu complet de cotizare contributiv de 35 de ani. Stagiul minim rămâne de 15 ani pentru ambele sexe.

Din 1 iulie 2026, treptele se strâng din nou. Femeile născute în decembrie 1963 sau ulterior vor putea solicita pensia la 62 de ani și șapte luni, față de 62 de ani și șase luni pentru cele născute în prima jumătate a anului 1963. Creșterea continuă, cu pași de ordinul lunilor pe an, până la alinierea completă cu bărbații în 2035.

Persoanele care îndeplinesc vârsta standard și stagiul minim pot opta, cu acordul angajatorului, să rămână active până la 70 de ani. Femeile care au născut și crescut copii până la 16 ani sau au adoptat și crescut copii cel puțin 13 ani pot beneficia de reduceri ale vârstei standard, de la șase luni pentru un copil până la trei ani și șase luni pentru șapte copii sau mai mulți. Reducerile se pot cumula cu alte prevederi legale, inclusiv pentru condiții deosebite sau speciale de muncă.

De ce urcă guvernele pragul de pensionare

OECD leagă majorarea vârstei de pensionare de presiunea demografică asupra sistemelor publice. Dacă în anul 2000 existau 22 de persoane de peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane active, raportul ajunge la 33 la 100 în 2025 și este estimat la 52 la 100 până în 2050. Pe măsură ce numărul contribuabililor scade raportat la cel al beneficiarilor, statele aleg frecvent să amâne ieșirea din activitate, ca alternativă la creșterea contribuțiilor sau la tăierea prestațiilor.

Raportul subliniază că majorarea treptată a vârstei este doar una dintre pârghii. Alte opțiuni rămân pe masă — cotizații mai mari sau pensii mai mici — însă multe guverne europene preferă ajustarea calendarului de ieșire la pensie, considerată mai ușor de eșalonat politic pe decenii.

Unde se plasează România în Europa

Creșterea nu este un caz izolat. Aproximativ două treimi dintre statele analizate de OECD vor majora vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi o vor face și pentru femei. România se alătură, în proiecția pe termen lung, unor țări precum Germania, Belgia și Cehia, unde pragul este indreptat spre 67 de ani.

În alte capitale, saltul este mai abrupt: Danemarca ar putea ajunge spre 74 de ani la finalul anilor 2060, Estonia la 71, iar Italia, Suedia, Țările de Jos și Cipru la 70 de ani. La polul opus, Luxemburg și Slovenia mențin 62 de ani pentru bărbați, iar Polonia păstrează unul dintre cele mai reduse praguri din Uniunea Europeană pentru femei, de 60 de ani.

Pensionarea anticipată și fotografia actuală a sistemului

Noua legislație îngustează și accesul la pensia anticipată. Aceasta poate fi cerută doar de la 60 de ani, cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani; în aceste condiții, ieșirea anticipată se acordă fără penalizări. Pragul ridicat de vechime face ca varianta să rămână accesibilă mai ales celor cu cariere lungi și continue.

Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că, în mai 2026, în România erau înregistrați 4.679.826 de pensionari, cu o pensie medie de 2.784 de lei. Dintre beneficiarii pentru limită de vârstă, peste 2,1 milioane sunt femei, cu o pensie medie de 3.114 lei. Peste 61.000 de persoane încasează pensie anticipată, iar aproximativ 390.000 primesc pensie de invaliditate.

Prelungirea vieții active lovește însă o piață a muncii care deja filtrează greu candidații maturi. Tot mai mulți angajați trecuți de 45 de ani declară dificultăți la angajare, în ciuda experienței. Orice salt suplimentar al vârstei de pensionare mută problema din sistemul de pensii spre ocupare, reconversie și discriminare pe criteriul vârstei — zone în care politicile publice rămân, de regulă, în urmă față de calendarul legal.

Pentru generațiile care intră acum pe piața muncii, jaloanele concrete rămân două: egalizarea legală la 65 de ani până în 2035, deja scrisă în Legea 360/2023, și proiecția OECD de 67 de ani spre orizontul 2060, condiționată de evoluția demografică și de deciziile viitoare ale guvernelor. Următorul pas vizibil pentru asigurați este treapta din iulie 2026, care ridică din nou, cu o lună, vârsta standard pentru noile cohorte de femei.