Federația SANITAS a anunțat pe 31 iulie 2026 suspendarea grevei generale din sănătate, nu închiderea conflictului de muncă. Sindicaliștii resping proiectul de lege a salarizării promovat de partidele din guvernul interimar și cer negocieri cu Parlamentul sau cu un guvern legitim desemnat.
Decizia vine după ce organizația a obținut, potrivit propriului mesaj, o hotărâre de instanță care confirmă caracterul interimar al guvernului Bolojan și limitează puterea acestuia de a construi și promova un proiect de lege. Până la apariția unui nou text, personalul din sănătate va purta banderole.
Suspendare, nu închidere a grevei
În anunțul publicat pe pagina de Facebook a organizației, Consiliul Național SANITAS subliniază că greva rămâne deschisă ca instrument. Suspendarea durează până la înregistrarea în Parlament a unui nou proiect de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Abia atunci sindicatul va reanaliza dacă reia greva generală sau închide complet conflictul.
Nu închidem greva, ci dăm o șansă politicului să se reseteze și să reia negocierile pentru o nouă lege a salarizării.
Mesajul mai arată că, prin această pauză, se reduc presiunile asupra sistemului sanitar public, asupra pacienților și a personalului. Sindicaliștii le-au mulțumit pacienților pentru răbdare. Dacă în intervalul de suspendare nu apar soluții la revendicări, SANITAS spune că are temei legal să redeschidă greva generală fără să mai parcurgă din nou toate etapele impuse de lege.
Proiectul de salarizare al guvernului interimar, respins
Potrivit SANITAS, proiectul legii salarizării, așa cum îl prezintă partidele din guvernul interimar, „nu mai există” din perspectiva organizației. Sindicaliștii afirmă că au argumentat timp de mai multe săptămâni că textul este inechitabil și lipsit de logică economică, că au prezentat calcule politicienilor, partidelor parlamentare și presei și că au arătat experților Băncii Mondiale greșelile din lege.
Organizația leagă această evaluare de decizia de instanță care, în lectura sa, confirmă că guvernul Bolojan este interimar și nu mai are puterea politică de a construi și promova un proiect de lege. În același registru, SANITAS notează că adoptarea legii salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost, cel puțin, amânată.
Pe 29 iulie 2026, Camera Deputaților a aprobat un amendament la Legea sănătății care permite deblocarea posturilor vacante din Sănătate, în limita bugetului aprobat. Federația prezintă acest vot ca pe o primă reușită a mobilizării, alături de amânarea legii salarizării.
Ce cere SANITAS de acum înainte
Din acest moment, sindicatul formulează două obiective clare. Primul: negocierea unui alt proiect al legii salarizării, descris ca „mai corect, mai coerent și mai echitabil”. Al doilea: purtarea acestor discuții cu un factor politic care are putere legală de decizie — fie Parlamentul, fie un guvern legitim desemnat.
SANITAS anunță totodată o extindere a acțiunilor, împreună cu cinci confederații sindicale: CNSLR-Frăția, Cartel Alfa, BNS, CSDR și Meridian. Comunicatul comun al acestora, publicat pe 29 iulie 2026, cere o lege a salarizării care să corecteze inechitățile din sectorul public, discutată cu partenerii sociali, nu impusă sub presiunea termenului de 31 august.
Alături de sănătate, în susținerea negocierii ar urma să intre, potrivit anunțului, sindicate din educație, administrație publică, cultură și alte sectoare publice. SANITAS avertizează asupra unor posibile dezinformări și insistă că greva nu se termină, ci se suspendă până la apariția unui nou proiect de lege.
Ce urmează pentru personal și pentru pacienți
Până la un nou text legislativ, greva generală rămâne în stand-by, iar protestul vizibil se mută pe banderole. Miza imediată este dacă clasa politică reia negocierile pe un proiect diferit de cel asociat guvernului interimar sau dacă absența unor soluții redeschide greva, de data aceasta pe o cale procedurală mai scurtă, așa cum anunță sindicatul.

Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.



