Șezătoarea de la muzeu revine cu cămăși lungi din Bihor

Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal lansează pe 16 octombrie 2026, de la ora 17.00, a cincea ediție a Șezătorii de la muzeu. Activitatea, cu frecvență lunară până pe 24 iunie 2025, se desfășoară pe Strada Armatei Române nr. 1/A și vizează revitalizarea portului românesc vechi din Țara Crișurilor.

Proiectul se desfășoară în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”. Publicul interesat este invitat să participe la întâlnirile lunare dedicate confecționării și documentării pieselor de port.

Tema anului: cămașa lungă și zadia de lână

Ediția din acest an se concentrează pe portul popular de la sfârșitul secolului al XIX-lea, etapa cea mai veche pe care muzeul o poate reconstitui din descrieri de epocă, bibliografie, fotografii vechi și piese din colecție. Obiectivul concret este reînvierea cămășii lungi însoțite de zadia neagră de lână.

Ultima zonă în care acest ansamblu s-a păstrat a fost reprezentată de satele Gurani, Pietroasa și Chișcău, traversate de brațele Crișului Pietros. Organizatorii anunță că vor folosi ca surse de inspirație și zadiile de lână recreate din informații bibliografice și documentate muzeal de Florina Berte și Gladiola Dogaru.

Cum arăta portul vechi, în descrierea din 1936

O monografie din perioada interbelică fixează detaliile acestui costum. În Monografia almanah a Crișanei, județul Bihor, redactată de Aurel Tripon și publicată în 1936 la Oradea, portul femeilor din zona conservatoare a Bihorului este descris pe larg, de la croiul cămășii până la ornamentica mânecilor și la zadiile de lână.

“

Cămașa lungă cu puține crețele. Mâneca e partea ei cea mai decorată; ea are pe «brâncă»-n jos motive frumoase și late, cusute «fufește», «brânelește», «trăsurește».

Tot acolo apar și zadiile: din pânză de cânepă sau din lână, cu fond negru ori albastru și borduri țesute în roșu, galben, albastru și puțin verde. Variantele „tocmite”, cu motive cusute, foloseau mătăsuri cumpărate și lână de prăvălie, în combinații de flori și linii. Culorile vii marcau nevestele, iar nuanțele mohorâte, bătrânele.

Cinci ani de reconstituire a portului crișean

Șezătoarea de la muzeu a parcurs, în primii patru ani, tipuri distincte de cămăși din Țara Crișurilor. Primul an a propus spătoiul românesc cu croi carpatic din sub-zona Roșia-Pietroasa, de la poalele Munților Bihorului. Al doilea s-a oprit pe valea Crișului Repede, cu piese rare din Șuncuiuș și spăcele cu croi drept de tip poncho, pornind de la imagini din 1885.

În al treilea an, atenția a mers spre Valea Barcăului, unde s-a conservat și croiul cu urzeala pe orizontală, cu umerii acoperiți de petice sau folturi; o cămașă a fost refăcută doar din bibliografie de Alina Goga din Zalău. Același tip de croi a avut prezență îndelungată și pe Valea Crișului Alb. A patra ediție a reunit alte cămăși din aria etnografică a Crișurilor.

Organizatorii dedică actuala ediție cercetătorilor care au format colecția de port popular a Secției de Etnografie — printre care Tereza Mozes, Maria Bocșe, Olivia Lungescu, Ioan Godea, Elena Grigorescu, Alexandru Avram, Florian Costin, Florica Goina, Barbu Ștefănescu, Aurel Chiriac, Letiția Roșu și alții — precum și colecționarului particular Aurel Flutur, care a salvat piese din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Când și unde are loc prima întâlnire

Prima ședință a ediției a cincea este programată vineri, 16 octombrie 2026, la ora 17.00, la sediul Muzeului Țării Crișurilor din Strada Armatei Române nr. 1/A. Întâlnirile continuă lunar până pe 24 iunie 2025. Piesele de port din colecția permanentă pot fi admirate și în expoziția muzeului, pe tot parcursul proiectului.

Cei interesați de cusături tradiționale, croiuri arhaice și documentarea portului bihorean pot urmări anunțurile muzeului pentru calendarul exact al fiecărei luni. Ediția actuală închide cercul reconstituirilor pe cea mai veche stratificare vestimentară pe care instituția o poate susține cu surse muzeale și bibliografice.