Sicriul de aur, carte din 1683, la Biblioteca Universității Oradea

Biblioteca Universității din Oradea păstrează două volume incomplete ale lucrării „Sicriul de aur”, tipărită în 1683 la Sebeș de protopopul, traducătorul și tipograful Ioan Zoba din Vinț. Cartea, considerată monument de limbă și cultură românească din secolul al XVII-lea, se află în fondul de Colecții speciale al instituției, alături de un incunabul din 1498 publicat la Basel.

Potrivit Universității din Oradea, volumul este o colecție de 15 predici funebre, cu rol de îndreptar pentru preoți. Specialiștii estimează că au fost tipărite circa 60 de exemplare, din care mai există aproximativ 40. Lucrarea este clasificată ca bun de Patrimoniu Cultural Național, iar vânzarea este strict reglementată.

Cine a fost Ioan Zoba din Vinț

Ioan Zoba din Vinț a fost protopop, scriitor, traducător și tipograf, protejat al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I. A ocupat funcția de secretar (notar) al Marelui Sobor al Mitropoliei Bălgradului, a doua poziție în ierarhia ortodoxă din Transilvania după cea de episcop. Principele l-a înnobilat în 1664.

Surse istorice menționează că a fost ales mitropolit al Ardealului, dar alegerea nu a fost validată de autorități, astfel că nu a fost instalat. Anton Goția, îngrijitorul celei de-a doua ediții a cărții, apărută în 1984 la Editura Minerva din București, îl plasează printre cărturarii notabili ai epocii vechi a culturii române.

“

Ca scriitor, traducător, om de cultură și tipograf, Ioan Zoba se înscrie în rândul cărturarilor notabili din epoca veche a culturii noastre.

Afirmația îi aparține lui Anton Goția, în studiul introductiv al ediției din 1984. Același cercetător notează că textul aducea, pentru prima oară în literatura română, un volum de omiletică funebră care depășește titlul declarat de „Carte de propovedanie la morți” și se înscrie ca moment de referință alături de Cazania lui Varlaam și Didahiile lui Antim Ivireanul.

Ce conține tipăritura din 1683

Titlul complet al lucrării, așa cum apare pe volum, este: „Sicriul de aur. Carte de Propovedanie la Morți. Scoasă din Scripturile sfinte cu Porunca și la îndemnarea Măriei sale, Apafi Mihaiu, Craiul Ardealului. Tipăritâ în Tipografia noao ăn Cetate în Sas Sebeș, anii 1683, sept. 17”. Cele 15 predici au fost rostite de Ioan Zoba la înmormântări și serveau ca model pentru discursuri similare.

Exemplarele intacte, rare, păstrează patru foi nenumerotate de introducere, 168 de pagini numerotate și legătura originală din epocă, din lemn îmbrăcat cu piele. Valoarea de piață este estimată între 3.000 și 8.000 de euro, în funcție de starea de conservare; volumele complete valorează considerabil mai mult. Nu se cunosc exemplare în colecții private.

Cele două volume de la Oradea

Biblioteca Universității din Oradea deține două exemplare, ambele incomplete. Daniela Bar, șef serviciu Achiziție, prelucrare și catalogare, relatează că unul a fost cumpărat de bibliotecari în 1968, de la Cluj, pentru 1.500 de lei, sumă considerabilă la acea dată.

“

Astfel de cărți dau valoare Bibliotecii Universității din Oradea. Ea se numără printre primele tipărituri românești, fiind o carte de căpătâi pentru începutul limbii române.

Declarația aparține aceleiași bibliotecare. Volumele stau în dulapuri speciale, sub sticlă care le protejează de radiațiile ultraviolete, într-o încăpere climatizată, securizată cu ușă blindată. Investițiile pentru aceste condiții au fost realizate recent de conducerea universității, potrivit comunicării instituției.

Prin coincidență, ediția de restituire îngrijită de Anton Goția se găsește tot în două exemplare la aceeași bibliotecă. Unul aparține fondului „Monica Lovinescu – Virgil Ierunca”, donat universității din biblioteca celor doi erudiți ai exilului.

Unde se mai află „Sicriul de aur”

Exemplare figurează în colecțiile unor instituții de prestigiu: Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Muzeul Județean Satu Mare, Biblioteca Sfântului Sinod din București, Biblioteca „Batthyaneum” din Alba Iulia, Mitropolia Ortodoxă Sibiu, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Biblioteca Academiei Române din București și Biblioteca Națională a României.

Sunt menționate și volume la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași și la Muzeul Național „Brukenthal” din Sibiu. Recent, un exemplar considerat extrem de valoros a fost achiziționat de Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, localitatea tipăririi din 1683.

Prezența celor două volume la Oradea plasează biblioteca universitară pe harta instituțiilor care păstrează această raritate bibliofilă. Păstrarea sub regim de patrimoniu, cu climat controlat și protecție UV, rămâne condiția ca tipăritura din secolul al XVII-lea să poată fi studiată și pe mai departe.