Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a eurodeputatei Diana Șoșoacă, președinta partidului S.O.S. România, pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Acuzațiile privesc incidentul din 10 decembrie 2021, când o echipă a televiziunii publice italiene RAI Uno a fost reținută în cabinetul său de avocatură din București.
În același dosar figurează și fostul soț, Silvestru Șoșoacă, acuzat de patru infracțiuni de lipsire de libertate și de lovire sau alte violențe. Cauza a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce Parlamentul European a ridicat imunitatea eurodeputatei pe 28 aprilie 2022.
Cum a izbucnit incidentul din biroul din București
Potrivit comunicatului Parchetului General, preluat de mai multe surse de presă, pe 10 decembrie 2021 cei doi inculpați ar fi lipsit de libertate patru persoane – trei persoane vătămate și un martor – invitate în cabinetul de avocatură al Dianei Șoșoacă pentru un interviu. Din echipa italiană făcea parte jurnalista Lucia Goracci.
La momentul faptelor, Diana Șoșoacă era senator. Procurorii rețin că nemulțumirea față de întrebările puse de jurnalistă ar fi generat reacția: ușa biroului a fost încuiată, iar Poliția a fost chemată la fața locului. Membrii echipei ar fi fost supravegheați pe tot parcursul interviului, conform actelor de urmărire penală.
Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate.
Formularea din comunicatul Parchetului General, citat de agențiile de presă, plasează motivul acuzației pe reacția la interviu, nu pe o presupusă faptă a jurnaliștilor. Acuzațiile rămân alegații până la o eventuală hotărâre definitivă.
Acuzațiile reținute pentru Silvestru Șoșoacă
Publicitate
Fostul soț al eurodeputatei a fost trimis în judecată pentru aceleași patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, la care se adaugă o infracțiune de lovire sau alte violențe. Conform Parchetului General, acesta ar fi lovit una dintre persoanele vătămate cu pumnii în zona umărului și peste braț și i-ar fi smuls masca sanitară de pe față.
Relatările din presă diferă asupra identității exacte a persoanei lovite: unele surse indică un polițist chemat la fața locului, altele leagă gestul de un membru al echipei de filmare. În lipsa detaliilor complete din rechizitoriu, rămâne certă doar reținerea infracțiunii de lovire sau alte violențe de către procurori.
Imunitatea ridicată și dosarele disjunse
Cauza privind incidentul cu echipa RAI Uno reprezintă doar o parte a dosarului pentru care Parlamentul European a aprobat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă pe 28 aprilie 2026, la cererea Parchetului General. Ridicarea imunității nu echivalează cu o condamnare; ea a permis doar continuarea procedurilor judiciare.
Procurorii au disjuns acuzațiile referitoare, între altele, la promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de crime de război și la răspândirea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Aceste fapte sunt cercetate separat, într-un al doilea dosar penal, potrivit surselor din cadrul Parchetului General citate de presă. În materialele de research apar și mențiuni privind negarea Holocaustului și ultraj, investigate pe firul disjuns.
Ce urmează la Înalta Curte
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, legea prevede pedeapsa cu închisoarea de la unu la șapte ani. Stabilirea vinovăției și a unei eventuale pedepse rămâne exclusiv în sarcina instanței.
De la incidentul din decembrie 2021 până la trimiterea în judecată din iulie 2024 au trecut aproape trei ani, interval marcat de procedura de ridicare a imunității la nivel european. Urmează citarea părților, fixarea primului termen și administrarea probatoriului pe fond. Nu există, în materialele disponibile, legături ale acestui dosar cu județul Bihor sau cu instituții locale.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
