Ore întregi de derulare pe rețele sociale, mesaje și plăți online lasă urme pe degete și pe încheieturi. Specialiștii atrag atenția că mișcările repetitive de tastare și glisare pot duce la rigiditate, durere la baza degetului mare și, în timp, la sindrom de tunel carpian, artrită sau tenosinovită. Câteva ajustări de obiceiuri reduc riscul fără a renunța la telefon.
Ce probleme apar de la utilizarea intensă
Termenul „texting thumb” grupează simptome legate de suprasolicitarea degetului mare: rigiditate, durere pulsatilă lângă articulație sau senzație de pocnitură la îndoire. Netratate, aceste leziuni de uzură pot evolua spre sindrom de tunel carpian, artrită sau tenosinovita De Quervain. În urmă cu două decenii se vorbea despre „BlackBerry thumb”; timpul petrecut acum pe ecrane a făcut leziunile de suprasolicitare mai frecvente.
Menținerea încheieturilor și a coatelor în aceeași poziție ore în șir provoacă dureri la baza degetului mare și la încheietură. Ținerea telefonului vertical pe perioade lungi solicită și celelalte degete. Utilizarea constantă poate agrava o artrită deja prezentă la degetul mare, poate declanșa tenosinovita De Quervain sau „trigger thumb”, o afecțiune dureroasă legată de inflamarea unui tendon.
Mâinile noastre nu au fost concepute pentru a folosi telefoanele toată ziua. Dacă vrem să folosim telefoanele, trebuie să avem grijă de mâinile noastre.
Avertismentul aparține lui Eugene Tsai, chirurg la Cedars-Sinai Orthopaedics and Sports Medicine. Pe aceeași linie, Maureen O'Shaughnessy, de la University of Kentucky HealthCare Hand Center, subliniază că dispozitivele rămân parte din viața modernă și că soluția nu e interdicția, ci adaptarea.
Dispozitivele mobile vor rămâne parte din viața noastră. În loc să spunem că nu ar trebui să le folosim, trebuie să găsim modalități prin care acestea să fie compatibile cu viața modernă.
Schimbări simple care protejează mâinile
Publicitate
Cea mai directă măsură este reducerea timpului pe telefon și introducerea unor pauze scurte între sesiuni. Când limitarea e greu de ținut, medicii propun schimbarea mâinii cu care ții dispozitivul, tastarea cu arătătorul în locul degetului mare și alternarea modului de prindere. Aceste gesturi redistribuie efortul pe mușchi și tendoane diferite.
Funcțiile de accesibilitate ajută fără costuri suplimentare. Dictarea vocală scade nevoia de tastare, iar mărirea textului pe ecran reduce tentația de a apropia telefonul de față și de a încorda degetele. Accesoriile de tip inel sau suport circular distribuie greutatea mai uniform și pot servi ca stativ la vizionarea clipurilor, astfel încât mâna nu mai susține tot timpul dispozitivul.
Exerciții zilnice pentru degete și încheieturi
Mișcările scurte, făcute regulat, pot reduce disconfortul după sesiuni lungi pe telefon. Pentru durerea de la baza degetului mare, mâna se așază pe o suprafață plană, cu degetul mare depărtat de celelalte, iar poziția se menține aproximativ 30 de secunde. Alte mișcări recomandate de medici sunt simple și pot fi integrate în pauza de la birou sau acasă.
- întinderea încheieturii prin înclinarea palmei înainte și înapoi, cu sprijinul celeilalte mâini
- mișcări circulare mici realizate cu degetele mari
- flexarea individuală a fiecărui deget
Dacă durerea, amorțeala sau furnicăturile continuă după reducerea timpului pe telefon, aplicarea de gheață sau antiinflamatoare, este indicat un consult medical. O pauză scurtă pentru a schimba poziția mâinilor pare un gest minor, însă pe termen lung poate limita evoluția spre afecțiuni care cer tratament de specialitate.
Când merită să ceri ajutor medical
Semnalele care nu trebuie ignorate sunt amorțeala persistentă, furnicăturile și durerea care nu cedează la odihnă și la schimbarea prinderii. Aceste simptome pot indica iritarea nervului median în tunelul carpian sau inflamații ale tendoanelor. Intervenția timpurie, prin ajustarea obiceiurilor și, la nevoie, prin evaluare ortopedică, evită agravarea și limitarea mișcărilor fine ale mâinii.
Smartphone-ul nu dispare din rutină, dar poziția mâinii, durata sesiunilor și câteva exerciții zilnice pot ține sub control uzura. Pentru cititorii care lucrează mult pe telefon sau pe ecran, următorul pas practic e să introducă pauze scurte și să alterneze mâna de prindere încă de azi, înainte ca disconfortul să devină cronic.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
