Un fragment din treapta superioară a unei rachete Falcon 9 s-a prăbușit pe Lună miercuri, 5 august 2026, în jurul orei 9:35 (ora României), deplasându-se cu 8.690 km/h. Telescopul VLT al Observatorului European Austral din Chile a înregistrat un nor de praf lunar întins pe zeci de kilometri, vizibil doar cinci până la zece minute, și a extras din el primele indicii chimice despre coliziune.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Evenimentul a avut loc lângă terminatorul lunar, linia care desparte fața luminată de Soare de cea aflată în umbră. Praful ridicat a fost iluminat scurt de lumina solară, dar a rămas greu de văzut cu ochiul liber de pe Pământ. Niciun satelit aflat pe orbita Lunii nu s-a găsit în poziția potrivită pentru a filma impactul.
Ce a măsurat telescopul din Chile
Instrumentele VLT au captat „linii spectrale” în norul de praf — amprente colorate ale gazelor de sodiu și litiu. Potrivit Observatorului European Austral, aceste semnale au rămas detectabile doar câteva minute după izbire. Astronomul Carl Schmidt, de la Center for Space Physics al Universității din Boston, a apreciat că norul s-a întins pe câteva zeci de kilometri.
Interpretarea preliminară leagă sodiul de solul lunar, în timp ce litiul ar putea proveni din materialul treptei de rachetă, a explicat Schmidt. Modul în care norul a interacționat cu lumina Soarelui a permis astfel o primă lectură a compoziției, chiar în absența unor imagini directe de pe orbită.
Această observație nu a decurs perfect și este vorba despre o analiză preliminară, dar am vrut să împărtășesc rapid câteva informații, iar în timp vom putea spune mai multe despre aceste rezultate — a declarat Carl Schmidt.
De unde venea fragmentul de patru tone
Bucata de rachetă avea înălțimea unei clădiri cu cinci etaje și cântărea aproximativ patru tone. Provenea de la un Falcon 9 lansat în ianuarie 2025, care transporta două module de aselenizare. Propulsorul principal s-a întors pe Pământ, însă treapta superioară a rămas în spațiu pentru a împinge modulele mai departe pe traiectorie și a ajuns, în cele din urmă, pe un curs de coliziune cu Luna.
Luna este lovită frecvent de meteoroizi. Ciocnirile cu obiecte artificiale sunt însă mai rare, deși pe orbita Pământului circulă zeci de mii de fragmente de resturi spațiale. Cazul de față se înscrie în această categorie restrânsă și oferă un test neplanificat asupra modului în care un corp fabricat pe Pământ agită regolitul lunar.
De ce contează datele pentru misiunile viitoare
Benjamin Fernando, de la Los Alamos National Laboratory din New Mexico, arătase anterior că o astfel de coliziune poate furniza informații utile pentru experimente seismice viitoare și pentru evaluarea riscurilor generate de deșeurile spațiale artificiale. Pe măsură ce agențiile pregătesc o prezență umană mai lungă pe Lună, înțelegerea prafului ridicat la impact și a traiectoriilor resturilor pe orbita lunară devine o problemă practică, nu doar academică.
NASA intenționează să fotografieze locul cu sonda Lunar Reconnaissance Orbiter. Coreea de Sud planifică același tip de observație prin Pathfinder Lunar Orbiter. Imaginile ar putea arăta resturile treptei, însă primirea datelor poate dura câteva zile. Până atunci, spectrul înregistrat de VLT rămâne principala fereastră deschisă asupra norului efemer.
Următorul pas așteptat este publicarea analizelor detaliate ale liniilor de sodiu și litiu, alături de eventualele fotografii orbitale ale craterului sau ale resturilor. Aceste piese vor arăta cât de mult material lunar a fost dislocat și ce urme a lăsat un obiect artificial de patru tone la aproape 8.700 km/h.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
