Compania Municipală Termoenergetica București, operatorul rețelei de termoficare din Capitală, cheltuiește mai mult decât încasează. În 2026, pentru fiecare 1.000 de lei venit, societatea consumă 1.076 de lei, potrivit datelor financiare puse în circulație recent. Firma, deținută de Primăria Generală a Municipiului București și succesoare a fostei RADET, ajunge la un deceniu de existență cu datorii de peste 1,6 miliarde de lei și capitaluri proprii adânc negative.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Eficiența se deteriorează de la un an la altul
Raportul dintre cheltuieli și venituri s-a înrăutățit față de 2025, când pentru același venit de 1.000 de lei compania cheltuia 1.034 de lei. Diferența arată o tendință de adâncire a pierderilor operaționale, nu o corecție de traseu. În termeni simpli, fiecare leu colectat costă mai mult decât valorează, iar marja negativă s-a lărgit.
La această dinamică se adaugă un flux de numerar sever constrâns. Din sumele încasate, societății îi rămân doar circa 8% pentru operațiuni curente, în timp ce aproximativ 75% este direcționat către furnizorii de energie termică prin conturi de tip escrow. Spațiul de manevră pentru reparații, materiale și funcționare zilnică devine astfel foarte îngust.
Datorii de peste 1,6 miliarde de lei, concentrate la ELCEN
La 5 ianuarie 2026, datoriile totale ale Termoenergetica se ridicau la 1.611.243.254 de lei. Din această sumă, obligațiile față de furnizorii de energie termică însumau 1.472.169.416 de lei, iar nucleul greu era Electrocentrale București (ELCEN): 1.441.112.269,56 de lei. Creanțele companiei erau estimate la circa 720 de milioane de lei, ceea ce lăsa un dezechilibru net de aproape 887,8 milioane de lei.
Încă din 2023, datoria față de ELCEN era descrisă public ca fiind de ordinul unui miliard de lei. Cifrele de la începutul lui 2026 arată că stocul nu s-a resorbit, ci a rămas la un nivel care pune presiune atât pe distribuitor, cât și pe producătorul de agent termic. Gradul de îndatorare raportat pentru 2024 a fost de 129,9%, peste pragul la care capitalurile proprii mai pot absorbi șocuri.
Relatări din presă au semnalat și riscul de executare silită pe fondul datoriei istorice de ordinul a 1,4 miliarde de lei. În paralel, reprezentanți ai companiei au descris dificultăți concrete de aprovizionare: furnizorii de materiale ezită să livreze, iar continuitatea lucrărilor de mentenanță devine incertă.
Pierderi anuale și capitaluri proprii tot mai adânc negative
Rezultatul net din 2024 a fost o pierdere de 208.204.253 de lei, la o cifră de afaceri de 2.299.216.758 de lei. Cu un an mai devreme, în 2023, pierderea netă fusese de 187.730.154 de lei, iar cifra de afaceri de 2.424.176.879 de lei. Volumul de activitate a scăzut, iar gaura de profit s-a mărit.
Capitalurile proprii au ajuns în 2024 la -485.414.460 de lei, în scădere cu 208.224.118 de lei față de soldul negativ din 2023, de -277.190.342 de lei. O companie cu capitaluri proprii negative pe mai mulți ani consecutivi depinde, în practică, de injecții de la acționarul public sau de restructurări de datorie pentru a-și continua activitatea.
În 2024, numărul mediu de angajați a fost de 3.409. Dimensiunea personalului arată scara operațională a rețelei de termoficare din Capitală, dar și greutatea costurilor fixe pe care o structură atât de mare le poartă când veniturile nu acoperă cheltuielile.
Goluri acoperite din bugetul local și restanțe ale Primăriei
Decalajele de aprobare a tarifelor au împins deja către bugetul local o factură grea. Pierderi de 406.528.744,67 de lei aferente perioadei noiembrie 2021 – ianuarie 2023 au fost acoperite din fonduri publice locale. Nu este vorba doar de un dezechilibru intern al companiei, ci de un transfer repetat de costuri către contribuabili.
În februarie și martie 2024, Primăria Capitalei înregistra întârzieri de plată de aproximativ 380 de milioane de lei către Termoenergetica, pe fondul unor încasări mai mici de la stat, conform declarațiilor publice din acea perioadă. Separat, estimările vehiculate după demersurile de audit indică faptul că municipalitatea ar putea fi nevoită să acopere încă în jur de 400 de milioane de lei din pierderile companiei.
Consiliul General al Municipiului București a avut pe traseu aprobarea unui audit extern tocmai pe fondul pierderilor financiare estimate la peste 887 de milioane de lei. Fără o radiografie independentă a stocului de datorii, a creanțelor și a tarifelor, orice plan de redresare rămâne fragil.
Ce rămâne deschis după cifre
Termoenergetica stă pe un triunghi greu de susținut: cheltuieli peste venituri, datorie masivă concentrată la un singur producător și dependență de acoperiri din bugetul local. Indicatorul de 1.076 de lei cheltuiți la 1.000 de lei încasați nu este un accident de un an, ci o treaptă mai jos față de 2025.
Următorii pași țin de finalizarea și asumarea auditului extern, de modul în care Primăria Capitalei reglează restanțele și eventualele noi acoperiri de pierderi, precum și de relația contractuală cu ELCEN. Până la măsuri concrete pe datorie și pe tarife, compania rămâne expusă riscului de blocaj operațional, cu efect direct asupra alimentării cu agent termic în sezonul rece.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
