The Smashing Machine merită dacă vrei un Johnson serios

The Smashing Machine (2025)

Merită seara asta doar dacă vrei greutate, nu distracție ușoară. The Smashing Machine îl scoate pe Dwayne Johnson din costumul de supererou și-l bagă într-un biopic serios despre luptătorul Mark Kerr — și se simte de la primele scene că nu glumește.

Benny Safdie a scris și regizat filmul. E dramă sportivă biografică, americană, din 2025, cu Johnson în rol principal și Emily Blunt ca iubita lui Kerr. Alături mai apar Ryan Bader, Bas Rutten și Oleksandr Usyk, dar nu e un festin de cameo-uri: totul stă pe umerii cuplului ăstuia și pe presiunea din jurul ringului.

A avut premiera la Veneția pe 1 septembrie 2025 și a luat Leul de Argint. Criticii l-au primit bine. La Globurile de Aur, Johnson a fost nominalizat pentru cel mai bun actor, Blunt pentru rol secundar, iar la Oscaruri a prins o nominalizare pe machiaj și coafură. Astea nu sunt ornamente: arată că lumea l-a luat în serios pe Johnson aici, nu l-a tratat ca pe o vedetă de acțiune pe autopilot.

La box-office a fost un eșec curat — 21 de milioane de dolari la un buget de 50. Pe canapeaua ta asta nu contează. Contează dacă ai stomac pentru un film despre corp, dependență de luptă și o relație care scârțâie sub presiune, fără să-ți servească knock-out-uri la minut ca pe un highlight reel.

Nu-ți povestesc finalul și nici nu te trag de mânecă cu „trebuie neapărat”. E greu, e dens, e făcut de Safdie cu mână de cineast, nu de showrunner de franciză. Dacă vii după o comedie sau după un blockbuster cu explozii, o să ți se pară că trage de minute.

Sfatul meu de weekend: vezi-l când ai chef de ceva greu și vrei să descoperi un alt Johnson. Dacă vrei doar să treacă seara ușor, sari peste el fără remușcări.