Utilizatorii de trotinete electrice sunt expuși unui risc de leziuni cerebrale mai ridicat decât motocicliștii sau bicicliștii, potrivit unui studiu recent. Datele indică un pericol de aproape trei ori mai mare față de biciclete și motociclete. În România, fenomenul se reflectă în cifre grele: peste 1.800 de accidente și 14 decese în 2025.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Copiii apar ca grupul cel mai vulnerabil. Lipsa căștii de protecție amplifică gravitatea loviturilor la cap, arată aceleași date. Pe fondul creșterii anuale a accidentelor, cadrul legal intern rămâne incomplet și aplicat neuniform.
Ce arată datele despre riscul pe trotinetă
Studiul compară expunerea la traumatisme craniene între utilizatorii de trotinete electrice, bicicliști și motocicliști. Concluzia principală este că trotineta electrică generează un profil de risc net superior, chiar și față de motocicletă. Viteza de deplasare, stabilitatea redusă și absența frecventă a echipamentului de protecție contribuie la acest decalaj.
Pentru minori, combinația dintre experiența de circulație limitată și lipsa căștii ridică și mai mult probabilitatea unor leziuni severe. Mesajul pe care îl desprind datele nu este interdicția totală, ci nevoia de reguli clare privind vârsta, viteza și protecția capului.
Bilanțul din România și un caz din Bihor
În 2025, în România au fost înregistrate peste 1.800 de accidente cu trotinete electrice. Paisprezece persoane și-au pierdut viața. Cifrele confirmă o tendință de creștere de la un an la altul, pe măsură ce aceste vehicule au devenit o prezență obișnuită pe străzi, trotuare și, uneori, pe drumuri naționale.
Județul Bihor a fost marcat de o tragedie pe un drum național: un copil de 14 ani aflat pe trotinetă a murit după ce a fost lovit de o mașină. Cazul ilustrează cât de rapid poate escalada un incident când trotineta iese din zona urbană protejată și intră în traficul de viteză ridicată.
Fără o imagine publică detaliată pe județe privind cauzele dominante — neacordare de prioritate, viteză, lipsă de vizibilitate sau nerespectarea regulilor de către alți participanți la trafic — rămâne greu de cuantificat ce parte din risc ține de vehicul și ce parte de infrastructură ori de educație rutieră.
Ce reguli sunt în vigoare și ce se pregătește
Pentru trotinetele și bicicletele electrice există, în prezent, obligația unei polițe RCA. Regula vizează vehiculele care depășesc 25 km/h și cântăresc peste 25 de kilograme. Sub aceste praguri, regimul rămâne mai permisiv, deși riscul de accident nu dispare odată cu greutatea sau cu viteza maximă teoretică.
În Parlament există un proiect care ar obliga conducătorii de trotinete electrice să urmeze un curs de legislație rutieră. Inițiativa nu este încă aprobată. Până la un vot final, accesul la aceste vehicule rămâne, în practică, larg deschis, inclusiv pentru persoane fără noțiuni de bază despre priorități, semnalizare sau poziționare pe carosabil.
La nivel local, măsurile variază. În Sectorul 1 din București, trotinetele electrice au fost interzise în parcuri și în locurile de joacă. Primăria Capitalei pregătește un regulament nou, care ar ridica la minimum 18 ani vârsta pentru trotinetele închiriate. Alte orașe nu au anunțat, în același ritm, restricții comparabile.
Unde se rupe lanțul de protecție
Asigurarea RCA acoperă daunele produse terților, nu și disciplina de circulație. Pragurile de 25 km/h și 25 kg lasă în afara regimului mai strict o parte din flota folosită zilnic. Proiectul de curs rutier ar umple un gol de educație, dar fără termen clar de adoptare rămâne o intenție, nu o regulă aplicabilă.
Diferențele de la un sector sau de la un oraș la altul creează un peisaj greu de urmărit pentru utilizatori. Un set minim național — vârstă, cască, zone permise, sancțiuni clare — ar reduce această fragmentare. Până atunci, riscul documentat de studiu și bilanțul de peste 1.800 de accidente din 2025 rămân argumentele cele mai concrete pentru o reglementare mai coerentă.
Următorul pas vizibil stă la Parlament, unde proiectul privind cursul de legislație rutieră așteaptă aprobarea, și la autoritățile locale care încă își calibrează regulamentele de folosire și închiriere.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
