AUR cere CCR să verifice legea biodiversității. 972 de milioane în joc
Parlamentarii AUR au sesizat CCR pe Legea biodiversității, jalon PNRR cu o penalitate estimată la 972 de milioane de euro. Judecătorii se pronunță pe 17 august 2026, cu termen pe 31 august.
Rezumat
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Primești un rezumat scurt, în câteva propoziții.
Funcție în probă. O utilizare pe zi.
Parlamentarii AUR au sesizat CCR pe Legea biodiversității, după ce guvernul lui Ilie Bolojan a mutat strategia dintr-o hotărâre în Parlament. Judecătorii se pronunță pe 17 august 2026. În joc stă jalonul 31 din PNRR și o penalitate estimată de Guvern la 972.455.220 de euro, cu termen pe 31 august 2026.
De la o hotărâre retrasă la o lege sub termen-limită
Strategia națională pentru perioada 2026-2030 a fost aprobată mai întâi de Executiv prin hotărâre de guvern. PSD a contestat legalitatea actului, pe motiv că provenea de la un cabinet interimar. Premierul Ilie Bolojan a retras hotărârea de la publicare, ca să evite o eventuală suspendare în instanță.
Prevederile au fost mutate apoi în Parlament, ca proiect de lege. Potrivit relatărilor din presă, șeful Executivului a invocat miza financiară din PNRR. Procedura arată un guvern care a schimbat instrumentul juridic pe parcurs, după ce actul inițial a devenit vulnerabil.
Marcel Grindeanu a descris, potrivit relatărilor din presă, mutarea ca pe o recunoaștere implicită a culpei guvernului demis. CCR a amânat pronunțarea pe 12 august 2026 și a mutat-o pe 17 august 2026.
Ce contestă AUR și cum a trecut legea prin Parlament
Parlamentarii AUR au depus sesizarea imediat după încheierea procedurii parlamentare. Obiecția principală vizează modul în care o strategie gândită ca hotărâre a ajuns votată ca lege. În plen, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că procedura încalcă atribuțiile constituționale ale instituțiilor.
„batjocură fără precedent la adresa ordinii constituționale”
Peiu a avertizat că inversarea rolurilor dintre Guvern și Parlament se poate întoarce împotriva puterii actuale. Senatorii AUR au votat împotriva actului. Camera Deputaților a adoptat proiectul cu 177 de voturi pentru și 79 împotrivă, iar Senatul a dat 79 de voturi favorabile și 27 împotrivă.
Potrivit relatărilor din presă, legea primise aviz negativ în Comisia de mediu a Camerei Deputaților. După modificări, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a considerat necesară reluarea procedurii la Senat. Calendarul a fost dictat de termenul din PNRR.
Ce prevede legea biodiversității și jalonul din PNRR
Actul aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030. Documentul fixează direcții pentru refacerea ecosistemelor, protecția speciilor amenințate și folosirea durabilă a resurselor naturale.
- conservarea și refacerea ecosistemelor
- protecția speciilor aflate în pericol
- folosirea durabilă a biodiversității
- întărirea instituțiilor care gestionează politicile de mediu
- extinderea rețelei naționale de arii protejate
Strategia preia ținte europene și globale: protejarea a 30% din teritoriu și protecție strictă pe 10%. Miza trece dincolo de mediu. Documentul este jalonul 31 din PNRR. Suma de 972.455.220 de euro nu este un buget alocat, ci penalitatea estimată de Guvern pentru ratarea angajamentului.
Fondurile sunt condiționate: Comisia Europeană verifică dacă forma finală respectă ce a fost asumat. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a avertizat în Parlament că unele amendamente ale PSD pot afecta aceste angajamente. Potrivit relatărilor din presă, un amendament cerea suspendarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000, cu risc de pierderi suplimentare. USR a criticat aceleași modificări.
Întâlnirea Bolojan–Tănăsescu și termenul de 31 august 2026
Pronunțarea de pe 17 august 2026 vine pe fondul controverselor legate de o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Simina Tănăsescu a respins ferm și categoric acuzațiile că s-ar fi discutat dosare aflate pe rolul Curții. Președinții curților de apel au cerut lămuriri și au criticat lipsa de transparență. În opinia lor, astfel de întâlniri sunt incompatibile cu standardele unei jurisdicții constituționale.
„profund inadecvate standardelor”
Mesaje similare au venit pe 16 august 2026 de la președinții tribunalelor și judecătoriilor, precum și de la reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă judecătorii resping obiecția, legea poate merge la promulgare. Dacă CCR găsește prevederi neconstituționale, actul se poate întoarce în Parlament.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
Comentarii
Încă nu există comentarii la acest articol. Scrie tu primul.