Fostul președinte Traian Băsescu a avertizat duminică, 23 august 2026, că România riscă o creștere accelerată a datoriei publice după ce Ilie Bolojan a mizat pe majorări de taxe în locul tăierii cheltuielilor de stat. Într-o intervenție la România TV, Băsescu a calificat decizia drept o greșeală „fundamentală” și a vorbit deschis despre perspectiva falimentului.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Mesajul său lovește direct în logica de consolidare fiscală pe care Bolojan a susținut-o prin creșteri de impozite. Potrivit fostului președinte, economia ar fi avut nevoie de o corecție treptată a cheltuielilor publice, nu de presiune suplimentară pe mediul privat.
Taxe mai mari, în loc de tăieri la aparatul de stat
Băsescu a spus că ieșirea din criză trebuia construită pe reducerea treptată a cheltuielilor statului, an de an, fără taxe noi pentru economie. A indicat ca zone de ajustare aparatul bugetar, sporurile, achizițiile materiale și cheltuielile sociale pe care le consideră umflate.
Cred că ne pregătim să scriem faliment, eu nu vreau să sperii pe nimeni, dar Bolojan a greșit fundamental mărind taxele pentru economie. Problema trebuia ținută în varianta fără taxe suplimentare în economie și ușor ușor reducerea cheltuielilor statului în fiecare an. În mod deosebit, cheltuielile cu aparatul bugetar, sporurile care-s o fantezie, cheltuielile materiale care-s uriașe, tot timpul cumpărăm mașini și calculatoare și cheltuieli sociale exagerate. Astea sunt zonele în care trebuie ajustate cheltuielile. Dar nu trebuia nicio majorare.
În lectura sa, majorarea fiscală nu corectează dezechilibrul, ci mută costul crizei asupra economiei. Critica vizează explicit Guvernul demis și alegerea de a crește taxele în loc să comprimă cheltuielile curente ale statului.
De la 240 la 266 de miliarde de euro până la final de an
Fostul președinte a detaliat și un scenariu numeric pentru datoria publică. A pornit de la stocul actual de 240 de miliarde de euro și de la un deficit estimat în jur de 6% din PIB pentru acest an. În calculul său, un punct procentual de deficit ar însemna aproximativ patru miliarde de euro.
Sper să vă pot clarifica un lucru: avem acum o datorie de 240 de miliarde de euro, avem însă un deficit, să zicem că anul acesta va fi de 6%, în procent de PIB înseamnă 3,8 miliarde de euro. 4×6 fac 24, deci 6 procente deficit și 4 miliarde un procent. Asta înseamnă că până la sfârșitul anului datoria ne va crește cu încă 24 de miliarde pe care le adăugăm și facem 266 de miliarde. În 2027 o să avem 5 procente deficit, asta înseamnă 284 de miliarde. Faliment!
Pe această traiectorie, datoria ar urca la 266 de miliarde de euro până la sfârșitul lui 2026 și la 284 de miliarde în 2027, dacă deficitul rămâne ridicat. Băsescu a subliniat că, în acest interval, stocul datoriei nu scade deloc: dimpotrivă, se umflă cât timp bugetul rămâne pe minus.
El a legat reducerea datoriei de trecerea pe excedent bugetar, nu de noi valuri de taxe. Fără bugete pozitive, a argumentat, discuția despre stabilizare rămâne formală, iar povara se mută din an în an.
Ce lasă descoperit avertismentul
Intervenția nu aduce un plan alternativ detaliat pe ministere sau termene de aplicare. Băsescu numește direcțiile de tăiere — personal bugetar, sporuri, cheltuieli materiale și sociale — dar nu oferă un calendar și nici cuantificări pe fiecare capitol.
Lipsesc, de asemenea, reacțiile oficiale ale lui Ilie Bolojan sau ale foștilor colegi de cabinet la acuzația de „greșeală fundamentală”. Până la un răspuns punctual, în spațiul public rămâne contrastul dintre rețeta de austeritate pe cheltuieli, apărată de Băsescu, și calea majorărilor de taxe asociată deciziilor lui Bolojan.
Pentru finalul de an, miza practică e dacă deficitul se apropie de nivelul invocat de fostul președinte și dacă stocul datoriei confirmă saltul spre 266 de miliarde de euro. De aceste cifre depind costul finanțării statului și spațiul fiscal pentru 2027, indiferent cine gestionează bugetul după criza politică actuală.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
