De ce sărbătorește Oradea pe 12 octombrie: 1918 și 1944

Oradea își sărbătorește ziua pe 12 octombrie, din 1992. Data adună două momente din istoria orașului: 12 octombrie 1918, când conducerea Partidului Național Român din Transilvania a adoptat, în casa avocatului Aurel Lazăr, declarația prin care românii din Austro-Ungaria își cereau dreptul la autodeterminare, și 12 octombrie 1944, când trupe române și sovietice au intrat în oraș și au pus capăt celor patru ani de administrație maghiară de după Dictatul de la Viena. În 2026, 12 octombrie cade luni, iar festivalul FestiFall, pe care Primăria îl leagă de Ziua Orașului, se ține în weekendul dinainte, 9–11 octombrie.

De când e 12 octombrie Ziua Orașului

Primăria Oradea scrie că „începând cu anul 1992, Oradea sărbătorește în fiecare an, la 12 octombrie, Ziua Orașului Oradea”. Potrivit unei sinteze istorice publicate de cotidianul Crișana, ziua a fost lăsată deoparte în perioada comunistă, „din rațiuni ideologice”. După 1990 a revenit în prim-plan și a devenit zi a municipiului, cu ambele semnificații: cea din 1918 și cea din 1944.

Nu e zi liberă legală. E o sărbătoare locală, marcată de obicei printr-o ședință festivă a Consiliului Local, ceremonii militare și religioase și depuneri de coroane.

12 octombrie 1918: declarația din casa lui Aurel Lazăr

Pe 12 octombrie 1918 (29 septembrie pe stil vechi), Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania s-a întrunit la Oradea, în casa avocatului Aurel Lazăr. La ședință au participat liderii partidului care nu erau închiși sau pe front: Teodor Mihali, președintele Comitetului Executiv, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Lazăr și Ioan Ciordaș.

Comitetul a adoptat o declarație redactată de Vasile Goldiș. Pe scurt, documentul spunea trei lucruri:

• națiunea română din Ungaria și Transilvania are dreptul să hotărască singură asupra soartei ei, „liberă de orice înrâurire străină”;
• Parlamentul și Guvernul de la Budapesta nu au dreptul să o reprezinte la viitoarea conferință de pace, iar deciziile luate fără acordul ei sunt „nule și fără valoare”;
• e nevoie de o adunare națională care să decidă în numele românilor.

Declarația a fost citită de Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul de la Budapesta, pe 18 octombrie 1918 (5 octombrie pe stil vechi). Au urmat constituirea Consiliului Național Român Central (30 octombrie 1918) și convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. De aceea documentul e cunoscut și ca Declarația de la Oradea, iar casa lui Aurel Lazăr a devenit muzeu memorial.

Ce s-a întâmplat între 1940 și 1944

Prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nordul Transilvaniei, inclusiv Oradea, a fost cedat Ungariei. Orașul a rămas sub administrație maghiară patru ani. În această perioadă, în mai–iunie 1944, zeci de mii de evrei din Oradea și din împrejurimi au fost închiși în ghetou și deportați la Auschwitz. Despre comunitatea evreiască a orașului și ghetoul din 1944 am scris pe larg în articolul Evreii din Oradea, de la Nagyvárad la ghetoul din 1944.

După 23 august 1944, când România a ieșit din alianța cu Germania și a întors armele, armata română a luptat alături de cea sovietică pentru recuperarea nordului Transilvaniei. Oradea, oraș de graniță la vremea aceea, a fost bombardată, iar zona a devenit front. Potrivit sintezelor publicate în presa locală pe baza lucrărilor de istorie militară, între 27 septembrie și 12 octombrie 1944 au avut loc mai multe atacuri și contraatacuri pentru oraș.

12 octombrie 1944: luptele pentru Oradea

Oradea a fost recucerită în cadrul unei operațiuni mai mari, cunoscută ca bătălia de la Debrețin, purtată de Frontul 2 Ucrainean sovietic împreună cu unități românești. Pe direcția Oradea au luptat:

• Divizia 3 Munte (vânători de munte), condusă de generalul Leonard Mociulschi, care eliberase Beiușul pe 22 septembrie 1944;
• Divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”, formată în URSS din foști prizonieri români;
• unități sovietice, între care Divizia 337, în cadrul Corpului 33 de armată sovietic, și formațiunile mecanizate ale generalului Issa Pliev.

Atacul decisiv a început pe 11 octombrie, cu lupte grele la sud de oraș, iar pe 12 octombrie 1944 trupele au intrat în Oradea. Un veteran citat de presa locală spune că, în jurul prânzului, drapelul tricolor a fost arborat pe turnul Primăriei. Ora exactă nu o putem confirma dintr-un document oficial.

Primăria descrie 12 octombrie ca ziua în care Oradea „este eliberată de către armatele române, cu numai câteva zile înainte de eliberarea ultimului oraș românesc, Carei”. Carei a fost eliberat pe 25 octombrie 1944, dată devenită ulterior Ziua Armatei Române.

După 12 octombrie: administrația sovietică și revenirea la România

Intrarea trupelor în oraș nu a însemnat imediat revenirea administrației românești. După 11 noiembrie 1944, autoritățile române au fost scoase din nordul Transilvaniei, iar regiunea a trecut sub administrație militară sovietică. Abia după ce Stalin a aprobat, pe 9 martie 1945, reinstaurarea administrației românești, aceasta a fost reinstalată treptat. Festivitatea oficială a avut loc la Cluj, pe 13 martie 1945, în prezența Regelui Mihai I și a premierului Petru Groza.

Granița a fost confirmată prin Tratatul de pace de la Paris, din 10 februarie 1947, prin care Ungaria a renunțat la pretențiile asupra nordului Transilvaniei.

Cum se marchează ziua

Din comunicatele Primăriei din anii trecuți, ziua de 12 octombrie are de obicei:

• o ședință festivă a Consiliului Local, în Sala „Traian Moșoiu” a Primăriei;
• o festivitate în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand I;
• o ceremonie la Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”;
• depuneri de coroane la statuia lui Aurel Lazăr, de pe strada Republicii, și, în unii ani, la Monumentul Ostașului Român.

Primăria a anunțat programul pentru 12 octombrie 2026 pe 7 octombrie: depuneri de coroane la statuile Regelui Ferdinand și lui Aurel Lazăr, un ceremonial militar și religios în Piața Unirii și manifestări culturale organizate cu instituțiile de cultură din oraș. Orele exacte nu apăreau încă în anunț. Detaliile sunt în articolul Ziua Orașului Oradea aduce ceremonii publice pe 12 octombrie.

Partea de festival s-a mutat în weekend. În 2026, FestiFall, organizat de Visit Oradea și Primăria Oradea, are loc între 9 și 11 octombrie, cu scene în Piața Unirii, pe strada Libertății, în Parcul 1 Decembrie și în Piața Ferdinand, spectacol de lumini pe Crișul Repede, show de drone și artificii. Fundația Oradea Heritage are un program propriu, cu intrare liberă: FestiFall 2026: programul Oradea Heritage.

Locuri legate de 12 octombrie în Oradea

• Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, casa în care s-a adoptat declarația din 1918.
• Statuia lui Aurel Lazăr, pe strada Republicii, zona pietonală.
• Monumentul Ostașului Român, dedicat militarilor români.
• Statuia Regelui Ferdinand I, în Piața Unirii, în fața Primăriei.
• Turnul Primăriei, pe care, potrivit relatărilor din presa locală, a fost ridicat drapelul pe 12 octombrie 1944.

Întrebări scurte

Ce sărbătorește Oradea pe 12 octombrie?

Două evenimente: adoptarea, la Oradea, a declarației de autodeterminare a românilor din Transilvania (12 octombrie 1918) și intrarea trupelor române și sovietice în oraș (12 octombrie 1944).

De când este 12 octombrie Ziua Orașului Oradea?

Din 1992, potrivit Primăriei Oradea.

Este 12 octombrie zi liberă în Oradea?

Nu. Este o sărbătoare locală, nu o zi liberă legală. În 2026 cade într-o zi de luni.

Cine a scris Declarația de la Oradea din 1918?

Vasile Goldiș. A fost adoptată de Comitetul Executiv al PNR și citită de Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul de la Budapesta, pe 18 octombrie 1918.

Ce trupe au intrat în Oradea în 1944?

Divizia 3 Munte și Divizia „Tudor Vladimirescu”, din armata română, împreună cu unități ale armatei sovietice din Frontul 2 Ucrainean.

Când e FestiFall Oradea în 2026?

Între 9 și 11 octombrie 2026, în centrul Oradiei.

Surse

• Primăria Oradea, „Joi, 12 octombrie – Ziua Orașului Oradea” (din 1992, cele două semnificații): https://oradea.ro/stiri/joi-12-octombrie-ziua-orasului-oradea/
• AGERPRES, programul Zilei Orașului Oradea 2024 (ședința festivă, Piața Unirii, Muzeul Aurel Lazăr): https://agerpres.ro/administratie/2024/10/08/bihor-ziua-orasului-oradea-marcata-pe-12-octombrie-cu-festivitati-oficiale-festival-si-acces-gratuit--1367176
• AGERPRES Documentare, „Declarația de la Oradea proclamă dreptul națiunii române la autodeterminare”: https://agerpres.ro/documentare/2018/09/27/1918-anul-marii-uniri-declaratia-de-la-oradea-proclama-dreptul-natiunii-romane-la-autodeterminare--183665
• Historia, „Declarația de la Oradea – documentul care a proclamat dreptul românilor din Austro-Ungaria la autodeterminare”: https://historia.ro/sectiune/general/declaratia-de-la-oradea-documentul-care-a-566191.html
• Crișana, „Bătălia pentru Oradea” (Divizia 3 Munte, Divizia „Tudor Vladimirescu”, Divizia 337 sovietică): https://www.crisana.ro/stiri/eveniment-1/batalia-pentru-oradea-147788.html
• Crișana, „Oradea – Despre (mai ales) 12 octombrie 1944” (luptele dintre 27 septembrie și 12 octombrie 1944): https://www.crisana.ro/stiri/restituiri-24/oradea-despre-mai-ales-12-octombrie-1944-177726.html
• Crișana, „12 Octombrie – O zi de istorie, pentru istorie” (interviu cu gen. de brigadă (r) Ștefan Neagoe, 2005): https://www.crisana.ro/stiri/eveniment-1/12-octombrie-o-zi-de-istorie-pentru-istorie-120003.html
• Wikipedia, „Administrația sovietică în Transilvania de Nord” (punct de plecare): https://ro.wikipedia.org/wiki/Administra%C8%9Bia_sovietic%C4%83_%C3%AEn_Transilvania_de_Nord
• Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, „9–13 martie 1945 – retrocedarea Transilvaniei de Nord”: https://www.memorialsighet.ro/9-13-martie-1945-retrocedarea-transilvaniei-de-nord-2/
• Wikipedia, „Oradea” (punct de plecare; 12 octombrie 1944, Tratatul de la Paris, 1947): https://en.wikipedia.org/wiki/Oradea
• Primăria Oradea, „FESTIFALL revine în inima Oradiei: trei zile de muzică, artă și spectacol, 9–11 octombrie” (15.09.2026): https://oradea.ro/stiri/festifall-revine-in-inima-oradiei-trei-zile-de-muzica-arta-si-spectacol-9-11-octombrie/