De unde vine apa termală din Oradea și cum încălzește orașul

Sub Oradea se află un zăcământ de apă caldă, la mii de metri adâncime. De la mijlocul anilor ’60, orașul îl folosește pentru apă caldă, sere, ștranduri și, tot mai mult, pentru încălzirea blocurilor. Sistemul de termoficare funcționează în continuare în principal pe alte surse. Totuși, potrivit Primăriei, după proiectele din ultimii ani aproximativ 15% din energia termică produsă anual în oraș vine din apa geotermală. Mai jos explicăm de unde vine această apă, cine o scoate la suprafață, cum ajunge în calorifere și ce cartiere sunt alimentate.

Pe scurt

• Zăcământul: calcare și dolomite de vârstă triasică, la 2.200–3.200 m adâncime. Ocupă o suprafață de aproximativ 75 km² și are apă de 70–105 °C la gura sondei.
• Cine are licența: Transgex SA, care spune că deține licența de exploatare a zăcământului Oradea.
• Cine face încălzirea: Termoficare Oradea SA și Primăria, prin stații termice geotermale legate la sistemul centralizat (SACET).
• Zone alimentate prin proiecte noi: Ceyrat și Blajovici–Octavian Goga (din 2023), Ioșia Sud (proiect finalizat în 2024) și Nufărul I (din 2025).

De unde vine apa caldă de sub Oradea

Studiul „Current status of geothermal energy utilization in Romania” (Marcel Roșca și Miklos Antics, Universitatea din Oradea, 2004) descrie zăcământul Oradea. Apa se află în calcare și dolomite triasice fisurate, la adâncimi de 2.200–3.200 m. Zăcământul are în jur de 75 km² și apă de 70–105 °C la gura sondei. Apa este slab mineralizată (0,9–1,2 g/l), de tip calciu-sulfat-bicarbonat, și nu conține gaze dizolvate.

Potrivit aceluiași studiu, zăcământul de la Oradea și cel de la Băile Felix comunică între ei din punct de vedere hidrodinamic. Fac parte dintr-o circulație naturală activă a apei. Autorii estimează că apa are aproximativ 20.000 de ani. Zona de alimentare se află la marginea nordică a Munților Pădurea Craiului și în Depresiunea Borodului. Altfel spus, apa de ploaie se infiltrează în munte, coboară la adâncime, se încălzește și se acumulează sub oraș.

Studiul precizează și o limită importantă. Dacă se extrage prea multă apă, presiunea din zăcământ scade. De aceea e nevoie de reinjecție: apa răcită este pompată înapoi în subteran. Prima pereche de sonde de extracție și reinjecție (un „dublet”) a intrat în funcțiune în cartierul Nufărul în octombrie 1992.

Scurt istoric: de la forajul din parc la stațiile geotermale

Istoricul Cristian Culiciu a reconstituit, în Bihoreanul, începuturile. În anii 1930, primarul Tiberiu Moșoiu a inițiat un foraj în parcul de azi Brătianu. Lucrarea a început în 1934, dar apa găsită până în 1937 avea doar în jur de 35 °C, iar forajul a fost oprit.

Cercetarea s-a intensificat după 1965. Potrivit aceluiași material, până în 1982 s-au săpat 12 foraje pe teritoriul orașului. În 1977, apa termală era deja folosită la:

• bazinul Hotelului Dacia;
• ștrandul orașului;
• prepararea apei calde în cartierul Nufărul;
• serele de pe Șoseaua Borșului.

Studiul din 2004 consemna 12 sonde în exploatare, cu un debit total de 140 l/s. Folosirea anuală a energiei geotermale la Oradea era atunci de 415 TJ, adică 15% din căldura geotermală produsă în toată România.

Cine scoate apa: Transgex și sondele

Transgex SA exploatează sonde cu adâncimi de 1.500–3.500 m. Principalele aplicații ale companiei sunt în Oradea, Beiuș și Livada. Compania prezintă pe site câteva sonde importante din oraș:

• Sonda 4796, Universitatea: echipată cu pompă, produce până la 45 l/s de apă la 86 °C. Transgex spune că sonda dădea 43% din volumul extras în perimetrul Oradea.
• Sonda 4767, Ioșia Nord: lângă ea, Transgex a pus în funcțiune în 2012 o centrală electrică pilot de 50 kW. Compania o descrie drept prima centrală electrică din România care folosea apa geotermală ca sursă primară.
• Sonda 4797, strada Depozitului (Nufărul): sondă de producție, folosită de proiectul Nufărul I.

Pe lângă sondele de producție există și sonde de reinjecție, prin care apa răcită se întoarce în zăcământ. În proiectul Nufărul I, de exemplu, Primăria a menționat sondele 4081 (strada Peneș Curcanul) și 1730 (lângă pasajul Ciheiului).

Cum ajunge căldura în calorifere

Apa geotermală nu intră direct în caloriferele din apartamente. Procesul are mai mulți pași:

1. Apa este extrasă din sondă și trimisă prin conducte izolate la o stație termică geotermală.
2. În stație, căldura trece prin schimbătoare de căldură în apa din rețeaua de termoficare (agentul termic).
3. Stațiile noi au și pompe de căldură, care scot căldură suplimentară din apa deja răcită. La stația de lângă Oradea Arena, Primăria spune că apa intră cu 82 °C și este reinjectată cu 20 °C.
4. Agentul termic merge apoi prin rețea la punctele termice sau la mini-punctele termice de la scara blocului.
5. Apa geotermală răcită este reinjectată în zăcământ. La Ioșia Sud, proiectul prevede în schimb deversarea ei în pârâul Peța sau în canalizarea pluvială, la aproximativ 20 °C.

Când apa geotermală nu ajunge, de exemplu în zilele foarte reci, stațiile se completează cu căldură din sistemul centralizat. În documentele proiectelor, această completare apare ca „treapta III”.

Ce cartiere se încălzesc cu apă geotermală

Ceyrat și Blajovici–Octavian Goga (2023)

Pe 15 noiembrie 2023, Primăria a inaugurat stația termică geotermală de pe strada Făgărașului, lângă Oradea Arena. Investiția a fost de 3,8 milioane de euro, din care 1,7 milioane de euro au venit din Granturile SEE și Norvegiene. Apa vine din forajul din incinta Universității și este reinjectată printr-un puț din Ceyrat. Potrivit Primăriei, stația alimentează aproximativ 1.600 de apartamente, în care locuiesc în jur de 5.000 de oameni, plus sala polivalentă.

Ioșia Sud (2024)

Stația din zona străzii Oneștilor folosește apa de 85 °C din sondele 4005 (Calea Aradului) și 1720 (la intrarea în Sântandrei). Ea deservește punctele termice 910, 911 și 913, adică 1.853 de apartamente. Pe site-ul dedicat al Primăriei, proiectul apare ca finalizat, cu o ultimă actualizare din septembrie 2024. Valoarea investiției a fost de 5,5 milioane de euro.

Nufărul I (2025)

Pe 29 mai 2025 a fost inaugurată stația geotermală de pe strada Depozitului, cu o putere instalată de 18 MW. Ea funcționează cu două foraje de extracție și două de reinjecție, la aproximativ 2.800 m adâncime. Investiția a fost de 130 de milioane de lei (25,6 milioane de euro), din fonduri europene. Căldura ajunge la aproximativ 6.000 de apartamente și instituții publice, prin peste 270 de mini-puncte termice. Acestea permit pornirea sau oprirea încălzirii separat pentru fiecare scară de bloc.

Restul orașului

Celelalte cartiere primesc căldură din sistemul centralizat. Acesta folosește în principal alte surse decât apa geotermală. Nu am găsit o hartă oficială actualizată cu toate punctele termice alimentate geotermal. Dacă vrei să știi exact sursa pentru blocul tău, întreabă Termoficare Oradea, care are datele pe punct termic.

Cât contează geotermalul în încălzirea Oradiei

În noiembrie 2023, primarul Florin Birta spunea că, după finalizarea proiectelor Nufărul I și Ioșia Sud, contribuția apei geotermale în rețea va crește de la 5% la 15%. La inaugurarea stației Nufărul I, în mai 2025, Primăria a anunțat că 15% din energia termică produsă anual în oraș vine deja din surse geotermale. Ținta declarată este de peste 30% în anii următori. Procentele sunt cele comunicate de Primărie. Nu am găsit un raport independent care să le confirme.

Pentru avarii, opriri programate și contul de client, vezi ghidul nostru despre Termoficare Oradea: avarii, program și contul de client.

Apa termală din afara caloriferelor

Același sistem de ape calde alimentează și stațiunea Băile Felix. Studiul din 2004 descrie șase sonde la Felix, cu adâncimi de 50–450 m și apă de 36–48 °C. În Oradea, apa termală e folosită de mult și pentru agrement, de exemplu la ștrandul orașului. Lângă Oradea se află și zăcământul de la Borș. Același studiu îl descrie ca fiind complet diferit: este închis, mai fierbinte (peste 130 °C) și foarte mineralizat, iar apa lui e folosită pentru sere.

Bihorul folosește și apa rece pentru energie: despre lacurile de acumulare și hidrocentralele de pe Valea Iadului și Crișul Repede am scris în articolul Lacul Leșu și hidrocentralele de pe Iad și Crișul Repede.

Întrebări scurte

E apa caldă de la robinet din Oradea apă geotermală?

În cartierele moderne, nu direct. Apa geotermală cedează căldura prin schimbătoare. La robinet ajunge apă potabilă încălzită, nu apa din zăcământ.

Se poate termina apa geotermală de sub Oradea?

Zăcământul se reîncarcă natural, dar o extracție prea mare scade presiunea. De aceea, proiectele noi reinjectează apa răcită înapoi în subteran.

Ce temperatură are apa geotermală din Oradea?

Potrivit studiului din 2004, între 70 și 105 °C la gura sondei, în funcție de sondă. Proiectele recente lucrează cu 82–86 °C.

Cine răspunde dacă nu am căldură în Oradea?

Termoficare Oradea SA, operatorul sistemului de termoficare, indiferent de sursa căldurii.

Surse

• M. Roșca, M. Antics, „Current status of geothermal energy utilization in Romania”, International Geothermal Days Poland 2004: https://pangea.stanford.edu/ERE/pdf/IGAstandard/ISS/2004Poland/roska_doc.pdf
• Transgex SA, „Exploatare ape geotermale”: https://transgex.ro/index.php/ro/servicii/exploatare-ape-geotermale și portofoliul: https://transgex.ro/…/278-exploatareag
• Primăria Oradea, inaugurarea stației geotermale Nufărul I (29.05.2025): https://oradea.ro/stiri/oradea-devine-lider-national-in-utilizarea-energiei-geotermale-pentru-termoficare-urbana/
• AGERPRES, „Prima stație geotermală din România, cu fonduri europene de 25 de milioane de euro, inaugurată la Oradea” (29.05.2025): https://agerpres.ro/administratie/2025/05/29/…-1454409
• Primăria Oradea, proiectul Nufărul I (descriere tehnică, 05.04.2018): https://oradea.ro/stiri/proiect-pentru-valorificarea-energiei-geotermale-si-cresterea-eficientei-energetice-in-cartierul-nufarul-i/
• Primăria Oradea, stația geotermală de lângă Oradea Arena (15.11.2023): https://oradea.ro/stiri/statie-termica-geotermala-in-vecinatatea-oradea-arena-pe-fonduri-norvegiene-apa-extrasa-se-reinjecteaza/
• Energie Verde Oradea, proiectul Ioșia Sud: https://energieverdeoradea.ro/proiect-iosia-sud/
• Bihoreanul, Cristian Culiciu, „Oradea ieri, Oradea azi: Potențialul geotermal al orașului, urmărit încă din anii interbelici” (14.07.2024): https://www.ebihoreanul.ro/stiri/oradea-ieri-oradea-azi-…-187616.html