Dunărea a coborât sub minimul istoric din 2003

Debitul Dunării a scăzut miercuri, 5 august 2026, la 1.400 de metri cubi pe secundă, sub minimul istoric consemnat în 2003. Pragul a fost atins cu două zile mai devreme decât anticipaseră hidrologii, a anunțat Administrația Națională „Apele Române". Scăderea continuă pune presiune pe alimentarea cu apă de răcire a Unității 2 de la centrala nucleară Cernavodă.

Purtătorul de cuvânt Ana-Maria Agiu a confirmat că este vorba despre debite minime record și că navigația pe fluviu resimte deja efectele de peste două săptămâni. În zona Cernavodă, nivelul apei a putut fi totuși stabilizat parțial prin lucrări de dislocare a stâncii.

Plus doi centimetri după primele intervenții

Lucrările de dislocare a stâncii din albie au ridicat nivelul Dunării la Cernavodă cu doi centimetri și au încetinit ritmul de scădere. Miercuri, cota înregistrată era de minus 217 centimetri — o valoare ușor mai ridicată decât în zilele anterioare, pe fondul acelorași intervenții.

Modificarea a mutat și calendarul estimat pentru pragul de minus 233 de centimetri. Dacă inițial hidrologii indicau ziua de vineri, 7 august, momentul este acum așteptat cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare. Apele Române apreciază că au fost câștigate astfel câteva zile esențiale pentru pregătirea următoarei etape.

“

Într-adevăr, vorbim despre un nou minim istoric, sub cel înregistrat în 2003. Vorbim despre debite minime. Evident că navigația este afectată deja de mai bine de două săptămâni, iar în ceea ce privește nivelul Dunării la Cernavodă, s-a reușit o stabilizare a acestuia. — Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale „Apele Române"

Patru barje cu rocă, gata de scufundare

Autoritățile pregătesc scufundarea a patru barje încărcate cu rocă, operațiune menită să ridice nivelul apei în dreptul centralei și să mențină circuitul de răcire al Unității 2. Încărcarea ultimei barje urma să se încheie în cursul zilei de 5 august 2026.

Decizia finală privind momentul scufundării rămâne însă condiționată de siguranță. În zonă curenții sunt foarte puternici, iar echipele evaluează strict condițiile, astfel încât personalul implicat să nu fie expus. Efectele ar trebui să apară imediat după finalizarea manevrei, a transmis reprezentanta Apelor Române, care a caracterizat intervenția drept o cursă contra cronometru.

Ținta oficială este o creștere a nivelului cu până la 10 centimetri, ideal 12 centimetri. Cu acest plus, autoritățile vor să compenseze decalajul prognozat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor — o scădere de circa doi centimetri pe zi, care ar fi putut însuma 15–16 centimetri în zona Cernavodă până la sosirea apelor din amonte.

“

Ținta noastră este aceea de a reuși o creștere a nivelului Dunării în zona Cernavodă de până la 10, ideal 12 centimetri. — Ana-Maria Agiu, Apele Române

Ploi din bazinul superior, fără efect decisiv pe termen scurt

Precipitațiile așteptate în bazinul superior al Dunării, inclusiv din Austria, nu sunt suficient de consistente pentru a readuce debitul la un nivel considerat optim pentru Cernavodă. Potrivit Apelor Române, un debit de referință ar fi de aproximativ 2.000 de metri cubi pe secundă la intrarea fluviului în țară — valoarea consemnată anul trecut.

Chiar și un plus de 100–200 de metri cubi pe secundă față de debitul actual ar fi totuși util pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării centralei. Până când aceste volume se resimt pe sectorul românesc, intervenția cu barje rămâne principalul instrument de câștig de timp.

Următorul pas concret este stabilirea ferestrei sigure pentru scufundarea celor patru barje. De reușita manevrei și de ritmul precipitațiilor din amonte depinde cât de mult poate fi ținut sub control nivelul din dreptul Unității 2 în zilele următoare.