Patru întrebări din Parlament pe deficitul de 2,8%: ce i se cere lui Niculescu

La mai puțin de două săptămâni după ce noul cabinet a primit votul de învestitură pe 20 octombrie, promisiunea din programul de guvernare — reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2030 fără taxe noi și fără tăieri de investiții — ajunge la primul test cu cifre în plen. Grupul parlamentar AUR din Camera Deputaților a transmis miercuri, 28 octombrie 2026, că îl convoacă pe prim-ministrul Luca Niculescu la dezbaterea „Ora prim-ministrului” din 2 noiembrie 2026, unde îi cere patru explicații punctuale despre execuția pe anul în curs și planul bugetar pe următorii patru ani.

Lista măsurilor în lei pentru 2027–2030 și pragul de 2,8%

Punctul central al solicitării vizează traseul pe care Guvernul și l-a asumat între 2027 și 2030. În documentul cu care a venit în Parlament — după formarea noii majorități în jurul căreia AUR a acuzat PSD că reface coaliția de guvernare — Executivul a plecat de la deficitul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, a trecut o țintă intermediară de 3,2% pentru 2029 și a promis coborârea la 2,8% din PIB în 2030.

În programul oficial apar formulări generale precum limitarea cheltuielilor curente, combaterea evaziunii, comasarea unor instituții cu atribuții similare, achiziții centralizate pentru energie, IT sau autoturisme și regula „nicio cheltuială permanentă nouă fără sursă permanentă de finanțare sau fără economii echivalente”. Deputații AUR cer însă ca pe 2 noiembrie premierul să nu se rezume la principii, ci să prezinte lista completă a măsurilor pentru perioada 2027–2030 cu impactul fiecăreia calculat în lei, inclusiv ținta bugetară pentru anul 2028.

Totodată, grupul parlamentar îi cere lui Luca Niculescu să arate matematic cum poate fi atins pragul de 2,8% din PIB în 2030 fără introducerea unor taxe noi și fără reducerea investițiilor publice, în condițiile în care costurile statului cu dobânzile la datoria publică sunt în creștere, iar scumpirile au erodat deja puterea de cumpărare.

De ce deficitul cash de 6,2% trece în 2026 peste ținta ESA de 6,0%

Celelalte două întrebări din convocare privesc direct execuția bugetară a anului 2026 și diferența dintre cele două metode de calcul folosite de Finanțe: deficitul cash (care numără plățile efectiv ieșite din Trezorerie în timpul anului) și deficitul pe standardul european ESA (care înregistrează obligațiile de plată în momentul în care statul le angajează, indiferent când achită factura).

Parlamentarii AUR îi cer prim-ministrului să prezinte deficitul ESA estimat pentru 2026 și reconcilierea completă cu deficitul cash, dar mai ales să explice de ce raportul dintre cei doi indicatori s-a inversat față de anii trecuți. În 2024 și 2025, deficitul ESA a fost mai mare decât cel cash tocmai pentru că o parte din facturile și obligațiile asumate de stat au rămas neachitate la final de an. În 2026, ținta cash urcă la 6,2% din PIB și depășește ținta ESA de 6,0% din PIB — semn că plățile amânate din anii anteriori ajung acum la decontare în numerar. Solicitarea depusă la Camera Deputaților cere nominalizarea exactă a plăților restante din 2024–2025 care provoacă această diferență.

Apelul la cifre verificabile vine la câteva zile după ce deputatul AUR Laura Gherasim a criticat lipsa de dialog a instituțiilor cu opoziția. În comunicatul transmis miercuri, formațiunea subliniază miza ședinței din 2 noiembrie: „Premierul are obligația să vină în fața Parlamentului cu cifre, măsuri și termene precise, nu cu noi promisiuni. Deficitul bugetar nu poate fi redus doar pe hârtie, iar nota de plată nu trebuie transferată din nou cetățenilor și economiei românești.”

Întrebări scurte

Când este chemat premierul Luca Niculescu în Parlament?
Grupul AUR din Camera Deputaților l-a convocat pe prim-ministrul Luca Niculescu la dezbaterea „Ora prim-ministrului” pentru ziua de luni, 2 noiembrie 2026.

Care sunt cele patru clarificări cerute de deputații AUR?
Premierului i se cer: 1) deficitul ESA estimat pe 2026 și reconcilierea cu deficitul cash; 2) lista măsurilor pe 2027–2030 cu impactul în lei și ținta pe 2028; 3) modul în care deficitul scade la 2,8% din PIB în 2030 fără taxe noi și fără tăieri de investiții; 4) explicația pentru faptul că în 2026 ținta cash (6,2%) depășește ținta ESA (6,0%) și ce plăți din 2024–2025 cauzează diferența.

Ce diferență este între deficitul cash și deficitul ESA?
Deficitul cash reflectă plățile achitate efectiv din Trezorerie într-un an calendaristic, în timp ce deficitul ESA (metodologia europeană) contabilizează cheltuielile atunci când statul își asumă obligația de plată, chiar dacă achitarea facturii este amânată pentru anul următor.

Surse: Comunicat Partidul AUR (28 octombrie 2026), Ziare.com, Evenimentul Zilei (programul de guvernare și țintele de deficit 2026–2030).