Europa decade: politicile UE au creat un decalaj economic istoric față de SUA

Europa traversează un declin economic accentuat comparativ cu Statele Unite. În 2008, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene depășea economia americană. La finele lui 2024, SUA au ajuns la 29 de trilioane de dolari, în timp ce UE abia atinge 19,5 trilioane. Diferența dintre cele două depășește acum valoarea economiilor Japoniei, Germaniei și Regatului Unit la un loc.

Una dintre deciziile cele mai costisitoare a fost închiderea ultimelor centrale nucleare din Germania în aprilie 2023. Țara devenise dependentă de gazul rusesc, care acoperea 55% din consumul intern. După invazia Ucrainei, prețurile la energie au explodat cu peste 1000%, forțând închiderea parțială a capacităților industriale și creșterea costurilor pentru întreaga economie.

Marile grupuri germane anunță restructurări severe. Volkswagen se pregătește să închidă fabrici pentru prima dată în 87 de ani de istorie. Bosch elimină 22.000 de posturi, ThyssenKrupp reduce schema cu 11.000 de angajați, iar BASF a închis 11 fabrici la Ludwigshafen. Situații similare apar în Suedia, unde Northvolt a intrat în faliment după ce atrăsese 15 miliarde de dolari în investiții.

Demografia europeană agravează criza structurală.

Rata fertilității în UE a coborât la 1,34 copii pe femeie în 2024. Italia pierde anual peste 150.000 de locuitori, iar proiecțiile indică o scădere de 12 milioane de persoane până în 2070. Spre deosebire de Statele Unite, care atrag ingineri și specialiști bine plătiți, Europa s-a bazat preponderent pe imigrație cu calificare redusă.

Decalajul tehnologic este la fel de vizibil. Nicio companie europeană fondată după 1975 nu a ajuns la o capitalizare de peste 100 de miliarde de euro. Investițiile în capital de risc în SUA depășesc 250 de miliarde de dolari anual, față de doar 45 de miliarde în Europa. Reglementări precum GDPR au redus numărul tranzacțiilor de acest tip cu 20% în interiorul Uniunii.

Arhitectura monedei euro, lansată în 1999, a amplificat șocurile în loc să le atenueze. După criza din 2008, SUA au injectat stimulente masive și au folosit politici monetare expansive. Europa a ales austeritatea strictă. Grecia și-a văzut economia contractându-se cu 26% între 2010 și 2014, iar șomajul tinerilor a atins 56-59% în Spania și alte state sudice.

Un raport recent avertizează că Europa se află într-o provocare existențială majoră și necesită investiții anuale de 800 de miliarde de euro pentru a recâștiga competitivitatea. Până în 2025, doar 11,2% din măsurile propuse au fost implementate. Proiecțiile FMI arată că până în 2030 economia americană ar putea ajunge la 40 de trilioane de dolari, în timp ce UE ar rămâne la circa 25 de trilioane.

În acest context, partidele care contestă direcția actuală a politicilor europene obțin rezultate tot mai bune în mai multe state membre. Alegătorii par să caute alternative la măsurile care au dus la pierderea locurilor de muncă și la stagnare în industriile tradiționale.

Consecințele se resimt direct și în România. Bihorenii care lucrează în industria auto sau chimică din Germania și Italia se confruntă cu riscul concedierilor. Prețurile la energie, influențate de deciziile luate la nivel european, apasă pe bugetele familiilor și pe competitivitatea firmelor locale. Emigrarea continuă a tinerilor calificați slăbește potențialul de dezvoltare al județului pe termen lung.

Link documentar/analiză : AICI