Președintele Nicușor Dan participă marți și miercuri la Summitul NATO de la Ankara, într-un moment de tensiune maximă pentru securitatea regională. Mandatul României, aprobat anterior în CSAT, vizează obținerea unei prezențe militare aliate mult mai clare pe teritoriul național și transformarea Mării Negre într-o prioritate strategică permanentă pentru Alianță.

Reuniunea din capitala Turciei este marcată de prezența lui Donald Trump, care continuă să pună presiune pe statele europene pentru a-și asuma o parte mai mare din povara financiară a apărării. Pentru București, miza este dublă: asigurarea sprijinului american pe Flancul Estic și justificarea cheltuielilor masive pentru înarmare în fața aliaților.

Factura apărării: România alocă 3,69% din PIB în 2026

Administrația Prezidențială va prezenta la Ankara cifrele efortului financiar românesc. În anul 2026, România a planificat alocarea a 3,69% din PIB pentru apărare, o creștere semnificativă față de 3,18% în anul precedent. Proiecțiile pentru 2027 sunt și mai ambițioase, vizând un prag de 4,23% din PIB.

Din aceste sume, aproximativ 38% sunt direcționate exclusiv către achiziții de tehnică militară. Un exemplu recent este contractul de aproape un miliard de dolari semnat cu sud-coreenii de la Hanwha Aerospace pentru obuziere autopropulsate, subiect ce va fi discutat într-o întâlnire bilaterală cu președintele Coreei de Sud, Lee Jae-myung.

Amenințarea dronelor și securitatea maritimă

Delegația română, din care fac parte și miniștrii interimari Radu Miruță (Apărare) și Oana Țoiu (Externe), va ridica problema incidentelor repetate cu drone care au încălcat spațiul aerian național. România susține inițiativa NATO Drone Edge, un cadru de cooperare pentru combaterea acestor aparate și crearea unei piețe comune pentru sisteme de apărare anti-dronă.

• Solicitarea unei posturi de descurajare și apărare mai puternice pe Flancul Estic.
• Recunoașterea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității colective.
• Operaționalizarea grupului MCM Black Sea pentru eliminarea minelor marine.
• Obținerea de noi angajamente de finanțare pentru sprijinirea Ucrainei.

În timp ce liderii NATO discută despre „împărțirea poverii”, România încearcă să demonstreze că nu este doar un consumator de securitate, ci un stat care investește masiv în propria înzestrare, conform cerințelor impuse de la Bruxelles și Washington.