Ieri, moțiunea de cenzură a trecut cu un record de 281 de voturi. Nu a fost un vot tehnic sau o simplă răsturnare de guvern. A fost sentința clară pentru un executiv care a promis reforme și a livrat doar scumpiri, datorii și instabilitate. Ilie Bolojan a intrat la Palatul Victoria cu aerul celui care știe ce are de făcut. Zece luni mai târziu, lasă în urmă o Românie mai fragilă, mai îndatorată și mai dezamăgită. Este clar că acest mandat a fost un eșec de la cap la coadă.

Bolojan personal poartă o răspundere directă. A venit cu promisiuni de disciplină fiscală, dar a permis o creștere explozivă a datoriei publice prin împrumuturi bancare. Bugetul pe 2026 arată o majorare de 97% a creditelor. Asta nu este guvernare responsabilă. Este o fugă înainte care va costa generațiile viitoare dobânzi uriașe. În loc să taie risipa și să reformeze cheltuielile, a ales să îndatoreze țara și mai mult. Românii plătesc acum prețul acestei lipse de curaj politic.

Majorarea TVA la 21% a fost un alt moment definitoriu al eșecului său. Prezentată ca o măsură necesară, a lovit direct familiile și a declanșat inflație. Puterea de cumpărare a scăzut, prețurile la produsele de bază au explodat, iar mediul de afaceri a primit o lovitură suplimentară. Bolojan nu a protejat cetățenii. A ales varianta comodă a taxelor, fără să aibă curajul să reformeze cu adevărat sistemul.

PNL poartă vina și mai mare. Este același partid care de ani de zile promite reforme și livrează clientelism și improvizație. Sub conducerea sa, cheltuielile de funcționare au rămas ridicate, iar reformele structurale au fost amânate constant. Guvernul Bolojan a fost doar continuarea firească a acestui stil de a guverna – cu ochii la sondaje și la interese imediate, nu la viitorul țării.

USR nu scapă nici el. Partidul care se prezenta ca alternativa „curată” și „tehnocrată” a oscilat între atacuri de imagine și lipsă de propuneri concrete. În loc să construiască o opoziție constructivă, a contribuit la polarizare. Românii au văzut același tip de jocuri politice, doar cu alte fețe. Așa se explică de ce încrederea în vechile partide a scăzut dramatic.

Acum începe adevărata negociere. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări și vrea un guvern pro-european. În practică, asta înseamnă că PSD va încerca să preia controlul, probabil cu sprijin din partea unor grupuri parlamentare mai mici. PNL a declarat deja că intră în opoziție și că nu mai vrea coaliție cu PSD. USR va intra probabil în joc dacă i se oferă suficientă vizibilitate. Rezultatul cel mai probabil va fi același: un guvern slab, cu miniștri numiți pe criterii politice și cu un program scris peste noapte.

Moțiunea a trecut cu 281 de voturi pentru că pur și simplu nu se mai putea. Românii au suportat scumpiri, datorii și promisiuni goale prea mult timp. AUR a fost vocea care a cerut constant această resetare, insistând pe transparență reală în cheltuielile publice și pe o guvernare care să pună cetățeanul înaintea intereselor de partid.

Ce se va întâmpla concret? Vom avea probabil un guvern minoritar sau cu majoritate fragilă. Negocierile vor dura săptămâni, vor apărea tensiuni noi și vom asista la aceleași scenarii de șantaj parlamentar. Adevărata schimbare nu va veni din aceste negocieri. Ea va veni doar atunci când partidele vechi vor înțelege că nu mai pot guverna ca până acum.

România are nevoie de un executiv care să taie risipa, să reducă dependența de împrumuturi și să pună pe primul loc interesele cetățenilor. Până atunci, vom vedea probabil același circ cu alte fețe. Moțiunea a fost un prim pas. Următorii pași depind de curajul celor care vor veni la putere. Și, din păcate, curajul nu a fost punctul forte al ultimilor ani.