De la consultările de la Cotroceni din 13 iulie 2026 au trecut peste două luni, iar președintele Nicușor Dan încă nu a desemnat un candidat la funcția de prim-ministru, deși partidele au depus oferte concrete. Publicistul Ion Cristoiu denunță blocajul și faptul că guvernul demis al lui Ilie Bolojan rămâne în exercițiu, deși a pierdut moțiunea de cenzură pe 5 mai 2026.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
În jurnalul său video, Cristoiu reamintește că moțiunea a întrunit un număr foarte mare de voturi și a marcat, în lectura sa, voința Parlamentului ca Executivul Bolojan să părăsească Palatul Victoria. Cu toate acestea, potrivit aceleiași intervenții, de la demitere s-au strâns circa 110 zile în care cabinetul contestat funcționează aproape cu puteri depline.
De la retragerea PSD la un cabinet PNL-USR-UDMR minoritar
Cristoiu plasează criza înaintea moțiunii. Pe 23 aprilie 2026, prin retragerea PSD din coaliție, s-ar fi ajuns la ceea ce numește guvernul Bolojan II — o formulă redusă la PNL, USR și UDMR, partide pe care le descrie ca având pierdut alegerile din 1 decembrie 2024. În acest aranjament, unii miniștri au preluat câte două portofolii sub pretextul interimatului.
Exemplul invocat este al lui Miruță, de la USR, care ar deține simultan Ministerul Apărării și pe cel al Transporturilor — două domenii grele, într-un moment în care partidul său a obținut un scor modest la parlamentare. Critica vizează legitimarea unui Executiv ultra-minoritar care, după moțiune, nu ar mai fi trebuit să rămână în logica puterii depline.
Două oferte pe masă, zero desemnare
La consultările din 13 iulie, spune Cristoiu, au existat două propuneri clare: din partea PSD, un guvern condus de Sorin Grindeanu; din partea PNL-UDMR-USR, un cabinet cu Siegfried Mureșan premier. Conform articolului 103 din Constituție, președintele desemnează un candidat după consultarea partidului majoritar sau, în lipsa unei majorități, a partidelor din Parlament.
Publicistul susține că Nicușor Dan era dator să dea mandat fie lui Grindeanu, fie lui Mureșan imediat după discuții — a doua zi sau chiar în seara consultărilor. În schimb, președintele ar fi invocat că niciunul nu a dovedit o majoritate, impunând totodată ca aceasta să fie construită fără contribuția AUR.
De ce trebuie să vină premierul cu majoritate? Desemnează și vedem: nu face majoritate, avem alegeri anticipate, dar se întâmplă totuși ceva.
Afirmația îi aparține lui Ion Cristoiu, care respinge logica președintelui: desemnarea ar trebui să deschidă proba parlamentară, nu să o blocheze din start. Dacă premierul nominalizat nu trece, se ajunge la anticipate; dacă trece, se deblochează guvernarea. Refuzul de a da cheia înaintează, în metafora sa, ca o mașină lăsată pe carosabil, de care se lovesc toți ceilalți participanți la trafic.
Condiția „fără AUR” și riscul de prelungire până în 2028
AUR ocupă, conform intervenției, locul al doilea în Parlament. Cristoiu arată că o majoritate se poate forma fie din coaliția partidelor care se autointitulează pro-occidentale, fie din unul dintre aceste partide împreună cu AUR. Excluderea din start a celei de-a doua variante îngustează artificial opțiunile și ține în viață formula PNL-USR-UDMR deja sancționată de moțiune.
În intervenții anterioare pe aceeași temă, publicistul a calificat drept neconforme cu spiritul Constituției condițiile puse de președinte înaintea consultărilor: premier „pro-occidental”, majoritate absolută scrisă și acord compatibil cu programul prezidențial. El a mai criticat chemarea la Cotroceni a unor grupuri de parlamentari neafiliați, pe care o consideră în afara cadrului constituțional al consultărilor cu partidele reprezentate în Parlament.
Tot el a descris, în alte apariții, consultările ca pe un exercițiu golit de miză — un „sitcom” constituțional — în care partidele ar fi cedat președintelui dreptul de a modela un guvern prezidențial. Pasivitatea formațiunilor parlamentare ar fi, în această lectură, partea a doua a blocajului: fără presiune reală pentru desemnare, calendarul alunecă.
Ce urmează după pragul celor 60 de zile
Cristoiu semnalează că s-a împlinit și pragul de 60 de zile legat de premisa dizolvării Parlamentului. În lectura sa, președintele trebuie să desemneze de urgență un premier: ori cabinetul trece de Parlament și se restabilește o guvernare cu vot de încredere, ori cade și se deschide calea anticipatelor. Amânarea prelungește starea de fapt în care un Executiv demis prin vot zdrobitor administrează în continuare.
Publicistul nu exclude ca formula actuală să se întindă, în absența unei decizii, până la alegerile din 2028. Pentru un județ ca Bihor, unde Ilie Bolojan a fost o figură centrală a PNL local și național, prelungirea unui guvern demis și a unui vid de desemnare menține incertitudinea asupra deciziilor de investiții, a calendarului legislativ și a negocierilor de la centru care afectează administrațiile locale.
Până la o nominalizare efectivă — Grindeanu, Mureșan sau un alt nume — rămân pe masă cele două oferte din 13 iulie și refuzul președintelui de a le transforma în mandat. Următorul pas concret ține exclusiv de Cotroceni: desemnarea unui candidat și trimiterea lui în fața Parlamentului, singura cale constituțională de a închide cele peste două luni de blocaj.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
