Parlamentul revine în sesiune extraordinară între 24 și 26 august 2026, cu jaloane din PNRR pe masă și cu un blocaj nerezolvat pe legea salarizării. Senatul și Camera Deputaților au pe agendă Legea hidrogenului, reexaminarea legii ANI după decizia CCR și prorogarea examenului de admitere la liceu. Pe salarizare, partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un acord, deși termenul asumat este finalul lunii august.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Convocarea vine după o altă sesiune extraordinară de la începutul lunii august. Presiunea pe calendar vine din condiționalitățile europene: fără legi adoptate la timp, cererile de plată din PNRR riscă să rămână fără undă verde. Miza financiară a reformelor restante din Cererea de plată numărul 5 este de 2,84 miliarde de euro, potrivit anunțurilor din Senat.
Legea hidrogenului și celelalte jaloane de pe agenda Senatului
Senatul a fost convocat explicit pentru intervalul 24–26 august. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat vineri că un proiect central este cel privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi. Textul completează cadrul legal pentru energia verde și figurează ca Jalonul 126 pe lista reformelor necesare pentru Cererea de plată numărul 5 din PNRR.
Abrudean a mai spus că pe rol se află și alte proiecte urgente, pentru o parte dintre ele Senatul fiind cameră decizională. În sesiunile extraordinare din această vară au mai circulat, conform relatărilor din presă, texte legate de biodiversitate, decarbonizarea sectorului energetic, instrumentul european SAFE pentru industria de apărare și ratificări de împrumuturi externe — toate cu legătură directă sau indirectă de angajamentele față de Comisie.
Fondurile europene rămân condiționate de reforme și de termene strânse. Orice amânare pe jaloane se traduce în bani blocați și în presiune suplimentară pe calendarul parlamentar de vacanță, nu în „sprijin generos” fără contrapartidă.
Camera Deputaților: legea ANI și admiterea la liceu
Camera Deputaților are pe agendă reexaminarea legii în domeniul integrității, după decizia Curții Constituționale. Este vorba de Legea ANI, readusă în procedură în urma controlului de constituționalitate — inclusiv, potrivit datelor din spațiul public, în legătură cu decizia CCR nr. 883 din 17 august.
Tot la Camera Deputaților se află proiectul privind prorogarea termenului pentru introducerea examenului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Națională. Au fost depuse mai multe variante; acestea urmează să fie discutate în comisia de învățământ înainte de un eventual vot în plen. În dezbaterea publică au apărut propuneri de amânare a dublului examen pentru elevii de clasa a VIII-a cu doi sau chiar patru ani, semn că măsura din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 rămâne controversată ca calendar.
Pe lângă aceste texte, Camera poate prelua și inițiative deja adoptate de Senat în calitate de primă cameră sesizată, pe durata scurtă a sesiunii.
Salarizarea: jalon PNRR, dezacord politic și mandat PNL
Legea salarizării trebuia să fie adoptată până la finalul lunii august, ca jalon în PNRR. Nu există încă un acord. Discuțiile partidelor din fosta coaliție de la Palatul Cotroceni nu au produs o formulă comună, astfel că este anunțată o nouă întâlnire a liderilor în această săptămână, tocmai pentru a decide dacă textul mai poate fi votat în termen.
Premierul interimar Ilie Bolojan, președinte al PNL, a anunțat vineri că mandatul primit de grupurile parlamentare PNL de la conducerea partidului este să susțină legea salarizării la vot. El a precizat că în spațiul public au circulat promisiuni și că există solicitări ale sindicatelor care, în formularea sa, nu pot fi acoperite sub nicio formă.
Potrivit relatărilor din presă, deblocarea legii este legată și de o tranșă estimată la circa 770 de milioane de euro din PNRR, pe lângă argumentul eliminării inechităților din sistemul public. Fără text adoptat, riscul invocat de oficiali este atât pierderea de fonduri, cât și presiune pe evaluările de țară. Rămâne însă realitatea politică: fosta coaliție nu a livrat un compromis înainte de deschiderea sesiunii, iar votul depinde de o înțelegere care încă lipsește.
Sindicatele din educație resping grila prezentată la Cotroceni
Cele trei mari organizații sindicale din educație au respins categoric propunerea de salarizare a personalului din învățământ prezentată marți, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Liderii sindicali apreciază că varianta nu răspunde revendicărilor susținute constant de salariați.
Deși unele dintre corecțiile prezentate răspund parțial problemelor semnalate de către federațiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă.
Discuțiile au continuat la Ministerul Muncii, fără o soluție pe ceea ce sindicatele numesc problema esențială a grilei. Decalajul dintre mandatul de vot anunțat de conducerea PNL și refuzul ferm al federațiilor din educație lasă legea într-o zonă de risc: fie un vot forțat pe un text contestat, fie o nouă amânare care lovește în calendarul PNRR.
În zilele următoare, liderii foștilor parteneri de coaliție trebuie să clarifice dacă există majoritate pentru un proiect de salarizare acceptabil politic și social. De rezultatul acelei întâlniri depinde dacă sesiunea 24–26 august produce un vot pe salarizare sau doar avans pe celelalte jaloane — hidrogen, integritate și calendarul admiterii la liceu — în timp ce cel mai sensibil text rămâne din nou pe dinafară.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
