Opinie: Facem mai puțin curent ca în 1980. Îl plătim mai scump.
În 1980 România producea 63,9 TWh. În 2024, 49,2. După liberalizarea din 1 iulie 2025, Eurostat: cea mai mare scumpire din UE, 58,6%. La puterea de cumpărare, factura e prima în Uniune.
Rezumat
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Primești un rezumat scurt, în câteva propoziții.
Funcție în probă. O utilizare pe zi.
În 1980, România producea 63,9 TWh de curent. În 2024, 49,2 TWh. În 2025, Transelectrica a coborât sub 50: 49,3 TWh net. Nu e un an prost. E direcția. Închidem centrale, punem vânt și soare, și tot scoatem mai puțin. Factura, după 1 iulie 2025, a sărit. Eurostat: plus 58,6% în a doua jumătate a lui 2025 față de un an în urmă, cea mai mare creștere din UE. La puterea de cumpărare, românul e primul în Uniune: 49,52 PPS la 100 kWh. Facem mai puțin. Plătim mai mult.
Mai puțin curent ca în 1980
Seria lungă e a EIA. Maximul: 71,9 TWh în 1989. Minimul vechi: 48,5 în 1999, după prăbușirea industriei. 2015: 64,9, aproape de 1980. Apoi iar în jos. 2023: 53,4. 2024: 49,2. 2025 a rămas sub 50. Consumul a căzut și el: 75,1 TWh în 1989, 47,0 în 2024, tot pe EIA. Nu e doar că fabricile s-au închis. E că, la un consum mai mic, tot importăm. Transelectrica, pe 2025: import 11,1 TWh, export 7,4, deficit de balanță 3,7 TWh.
Putere instalată nu înseamnă curent în priză. Între 2010 și martie 2026, pe datele oficiale citite de Adrian Vintilă: 9.932 MW puși (inclusiv 632 MW stocare), 7.911 MW de centrale predictibile scoși, plus net 2.021 MW. Din ăia scoși, peste 5.100 MW erau gaz și cărbune, la comandă. Am schimbat ce pornește când vrei tu pe soare și vânt. Când nu bate, nu e. Când Dunărea scade, nu e nici hidro, nu e nici nuclear.
Închidem centralele. Apoi limităm consumul
Acum, nu în 1980. De pe 28 iulie, Unitatea 1 de la Cernavodă e oprită. De pe 13 august, și Unitatea 2. Dunărea nu mai răcește. Centrala care dă, în an obișnuit, cam 20% din curentul țării stă. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat stare de alertă națională din 31 iulie, din cauza secetei. Ministerul Energiei a cerut populației, instituțiilor și firmelor consum responsabil între 19:00 și 23:00. Transelectrica a măsurat, după apeluri, până la 300 MW mai puțin în vârful 20:00–22:00. Guvernul a prelungit, până pe 30 septembrie, cadrul în care Transelectrica poate, la urmă, limita consumul la industria mare. Populația, zice comunicatul, nu e deconectată. Schema e aceeași: am scos grupuri, a venit seceta, și tot noi trebuie să stingem.
Hidro 2025: minus 14% față de 2024, pe Transelectrica. Șase mii de MW hidro stau pe hârtie, iar seceta din 2023 a fost trecută cu vederea. Anul cu cea mai slabă hidro din istorie, a zis Hidroelectrica. Termocentralele vechi le-am închis. Pe cele noi nu le-am pus în loc, în același ritm. Asta e.
China și SUA produc. UE se reglementează
China a ajuns, în 2025, la 10.575 TWh, comunicat NBS. Cam o treime din curentul lumii. Statele Unite au bătut recordul: 4.430 TWh net, plus 2,8% față de 2024, zice EIA. Ei pun. Noi scoatem.
UE, pe Eurostat (producție brută): 2.984 TWh în 2010, 2.828 TWh în 2024. Mai puțin ca acum 15 ani. Ember, pe 2025: vântul și soarele au dat mai mult curent decât fosilul, prima oară. Regenerabilele, aproape jumătate din mix (48%). Cărbunele, 9,2%. Asta e directiva, asta e Green Deal-ul, asta e «tranziția». Un record pe hârtie, cu mai puțin curent în priză. În România, traducerea e: închizi grupul pe cărbune, pui fotovoltaic, și când e caniculă și Dunărea e secată, Cernavodă stă și PZU sare. În iulie 2026, OPCOM a publicat prețul mediu ponderat pe piața pentru ziua următoare: 636,46 lei/MWh. În august: 793,19 lei/MWh, cam 151 de euro. E destul cât să intre în factură.
Bruxelles-ul zice că scumpul e gazul importat. Soluția: mai multe regulamente, mai puțin cărbune, mai mult soare. Noi am aplicat. Producția n-a crescut. Prețul, da.
Liberalizarea: am plătit. Beneficiul unde e?
De la 1 iulie 2025, plafonul a căzut. Piața e «liberă». Eurostat, media casnică (toate taxele): 1,47 lei/kWh în a doua jumătate a lui 2025. Peste un leu. Hidroelectrica e printre cele mai ieftine oferte și tot trece de 1 leu. În euro, nu suntem primii: Irlanda 40,42 c€/kWh, Germania 38,69, media UE 28,96. Ungaria 10,82, Bulgaria 13,55. În PPS, da: România 49,52 la 100 kWh, prima. Asta înseamnă că, din salariu, din pensie, din ce rămâne, kWh-ul nostru e cel mai greu de plătit din Uniune.
Liberalizarea trebuia să aducă concurență, preț mai bun, producție. A adus scumpirea record din UE. Producția a rămas sub 1980. Centralele s-au închis. Cernavodă e oprită. China toarnă TWh. SUA bat record după record. Noi primim apelul să stingem seara și o factură peste un leu. Ăsta e beneficiul.
Surse
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
Comentarii
Încă nu există comentarii la acest articol. Scrie tu primul.