PNL și USR duc legea integrității la CCR. PSD: 771 de milioane blocate

Curtea Constituțională judecă pe 17 august 2026 sesizările împotriva noii Legi a integrității. Textul a fost atacat de 27 de senatori PNL și USR și, separat, de președintele Nicușor Dan. Social-democrații acuză cele două partide că țin pe loc 771 de milioane de euro din fondurile condiționate ale PNRR, ca să-și protejeze liderii. Ședința a fost anunțată pentru ora 11:00.

Legea trebuie promulgată până la 31 august, fiind înscrisă ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Fără acest pas, plata tranșei europene rămâne incertă. Contestațiile ajung la CCR cu două săptămâni înainte de termenul asumat față de Comisia Europeană.

De ce PNL și USR contestă legea integrității

Actul normativ a fost atacat printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la PNL și USR. Președintele Nicușor Dan a depus o acțiune separată. Cele două demersuri se leagă de soarta mandatelor încă în curs și de extinderea declarațiilor de avere asupra partenerilor de viață.

Parlamentarii semnatari resping acuzația că ar bloca fondurile. Ei susțin că integritatea nu poate fi impusă printr-un text pe care îl consideră neconstituțional. Potrivit contestatarilor, un act lovit de vicii de constituționalitate ar periclita oricum jalonul în dialogul cu Comisia Europeană.

Mandatele aleșilor și amendamentul „Fritz"

O miză centrală este prevederea numită Amendamentul „Fritz". Textul prevede pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii încă în funcție, dacă incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost deja constatat definitiv sub legea veche.

Contestatarii invocă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. Ei susțin că pierderea mandatului nu poate lovi situații juridice încheiate sub vechiul regim. Prevederea a fost citită ca vizându-l în special pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în aceeași situație.

Declarațiile de avere ale partenerilor de viață

A doua țintă a sesizărilor este obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese, cunoscută ca Amendamentul „Grădinaru". Noua lege extinde cerința la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți" cu ocupanții de funcții publice.

Semnatarii sesizărilor arată că lipsește o definire a conviețuirii: nu e fixată o durată minimă și nu e cerută o gospodărie comună. Președintele și senatorii PNL-USR consideră că afișarea pe nume a bunurilor unor civili, fără nicio funcție publică, calcă disproporționat viața privată. Ei invocă standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Măsura a fost interpretată politic drept una care o vizează pe partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru. Sancțiunea de 30 de zile i-ar lovi pe aleșii cu constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese. Extinderea declarațiilor i-ar expune public partenerii fără funcție, inclusiv pe cei care nu sunt soți în acte.

Jalonul PNRR și cei 771 de milioane de euro

Din tabăra PSD vine acuzația că PNL și USR țin pe loc 771 de milioane de euro din bani europeni, prin sesizarea de la CCR, ca să-și apere propriii lideri. Suma e legată de jalonul de integritate din PNRR, condiționat de promulgarea legii până la 31 august.

Tot CCR a restrâns, în mai 2025, publicitatea unor date despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție semnalează că o transparență mai slabă la averi poate slăbi angajamentele României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană, inclusiv în Raportul privind statul de drept.

Decizia Curții va arăta dacă legea poate merge la promulgare înainte de termenul din 31 august. O admitere a sesizărilor ar redeschide textul în Parlament, cu risc asupra tranșei de 771 de milioane de euro. O respingere ar lăsa în picioare atât pierderea mandatelor pentru aleșii deja sancționați definitiv, cât și declarațiile impuse partenerilor de viață.