Primăria Oradea a instalat copaci în jardiniere pe roți la peste 2.600 de euro bucata. Proiectul „pădurea urbană mobilă”, finanțat din fonduri europene, ridică semne de întrebare privind eficiența reală și costurile mari față de plantările clasice.
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Primăria Oradea și Asociația Zona Metropolitană au instalat deja 92 de copaci în jardiniere pe roți în centrul orașului. Fiecare unitate costă peste 13.000 de lei, adică mai mult de 2.600 de euro. Proiectul face parte din inițiativa „pădure urbană mobilă” și prevede în total 270 de astfel de jardiniere plus 50 de bănci interconectate.
Încă nu există comentarii la acest articol. Scrie tu primul.
Valoarea componentei din Oradea este de aproximativ 3,6 milioane de lei. Banii vin din fonduri europene, prin proiectul transfrontalier ROHU00401 CleanAIR, derulat împreună cu parteneri din Ungaria. Oficial, scopul este îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de insulă de căldură și crearea unor spații verzi flexibile, care pot fi mutate după nevoie.
Prețul ridică semne de întrebare.
Un copac ornamental mare în ghiveci costă în mod obișnuit în România între 300 și 800 de lei. Diferența până la 13.000 de lei vine din jardinierele speciale pe roți, sistemul de irigare integrat, compoziția cu plante perene, plantarea profesională și contractul de mentenanță pe minimum 12 luni, plus garanție de 3 ani pe echipamente. Chiar și așa, suma pare excesivă pentru un oraș care se confruntă cu probleme mai stringente de spații verzi.
Contractul a fost câștigat de asocierea Drum Asfalt – Kaluna. Ambele firme au mai lucrat cu Primăria Oradea și cu Zona Metropolitană în ultimii ani. Kaluna a livrat material vegetal pentru scuaruri din Piața Unirii, iar Drum Asfalt apare constant în asocieri mari pentru lucrări de infrastructură și amenajări verzi din oraș și zona metropolitană. Achiziția s-a făcut prin licitație organizată de ZMO, nu prin atribuire directă.
Problema de fond nu este doar prețul.
Copacii plantați în ghiveci au rădăcinile limitate și o durată de viață mult mai scurtă decât cei plantați direct în pământ. Impactul asupra calității aerului și reducerii temperaturii este semnificativ mai mic decât în cazul unor aliniamente sau plantații permanente. În plus, mobilitatea sună bine pe hârtie, dar ridică întrebări practice: cine va muta aceste jardiniere grele de peste o tonă și cu ce costuri suplimentare?
Primăria promovează proiectul ca pe o premieră modernă și sustenabilă. Realitatea este că banii europeni au fost folosiți pentru o soluție experimentală, scumpă și cu eficiență îndoielnică pe termen lung. Plantarea unor copaci obișnuiți în pământ ar fi costat mult mai puțin și ar fi adus beneficii mai mari și mai durabile.
Proiectul continuă. Vor mai fi instalate alte sute de unități. Până atunci, orădenii au dreptul să întrebe de ce, într-un oraș cu bugete tensionate și nevoi reale de verdeață, administrația alege varianta cea mai scumpă și mai puțin eficientă.
Jurnalistă cu o carieră de aproape 12 ani în media regională și națională, cu experiență în redacții tipărite, radio și platforme digitale. A semnat reportaje, interviuri și analize pe teme de impact comunitar — educație, sănătate, cultură, viață socială — cu interes constant pentru poveștile oamenilor din spatele cifrelor. Absolventă a Facultății de Litere, secția Comunicare și Relații Publice. La Bihor Info contribuie cu materiale documentate la fața locului, respectând standardele Codului deontologic al jurnalistului român și principiile transparenței editoriale.