Conform comunicatului de presă transmis de AUR Bihor, liderul organizației județene Ciprian Blejan a criticat decizia Consiliului Județean de a majora substanțial fondurile alocate Asociației pentru Managementul Destinației.
În 2026, instituția a primit 8,1 milioane lei, comparativ cu 1,2 milioane lei în 2025. Această creștere de aproape șapte ori a fost aprobată fără prezentarea publică a modului în care vor fi cheltuiți banii sau a unui raport transparent privind utilizarea fondurilor anterioare.
Critici privind lipsa de transparență
Blejan a declarat că finanțarea majorată reprezintă o jignire la adresa bunului-simț, în condițiile în care județul contractează împrumuturi masive. El a subliniat că, atunci când o administrație este îndatorată, prioritatea trebuie să fie plata datoriilor, nu organizarea de evenimente de imagine.
Potrivit liderului AUR Bihor, județul are datorii totale de peste 322 milioane lei la bănci, cu scadențe până în 2039. Doar în 2026, Consiliul Județean trebuie să achite peste 64 milioane lei în rate și dobânzi.
Este o jignire la adresa bunului-simț să te împrumuți masiv în euro pentru că nu mai ai bani să finalizezi investiții, dar să găsești milioane pentru sinecuri și evenimente de fațadă.
Blejan a solicitat public administrației județene să prezinte situația reală a gradului de îndatorare, o analiză financiară clară privind impactul noului împrumut și transparență totală în privința sumelor acordate Asociației pentru Managementul Destinației.
Reprezentanții AUR Bihor au precizat că nu se opun investițiilor sau dezvoltării județului, ci lipsei de transparență și administrării iresponsabile a resurselor publice. Ei au avertizat că depășirea pragului legal de îndatorare ar putea afecta capacitatea de a accesa fonduri pentru urgențe sau cofinanțări europene.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
