Candidații înscriși la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2026 au pe masă, pe 12 august, a treia probă scrisă: cea la alegere, legată de profilul și specializarea urmate în liceu. Lucrările încep la ora 09:00.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Spre deosebire de probele comune, această evaluare îi desparte pe elevi pe trasee diferite. Subiectele variază în funcție de parcursul școlar, iar disciplina aleasă contează atât pentru notă, cât și pentru dosarul de admitere la facultate.
Ce discipline pot alege candidații
În funcție de filieră și specializare, tinerii rezolvă subiecte la materii precum Biologie, Geografie, Fizică sau Logică. Alegerea a fost făcută la înscriere și nu se mai modifică în ziua examenului.
Proba închide, practic, seria evaluărilor scrise din această rundă de toamnă. Cine a ajuns aici fie nu a promovat în vară, fie nu s-a prezentat atunci și încearcă acum să obțină diploma.
Când apar primele rezultate
Potrivit informațiilor disponibile, primele rezultate urmează să fie afișate la începutul săptămânii de 17 august 2026. După publicare, candidații pot depune contestații în intervalul anunțat de organizatori, iar notele finale se stabilesc după reevaluarea lucrărilor contestate.
Până la afișare, nu există date publice centralizate despre prezență sau despre ponderea pe discipline. Elevii și părinții pot urmări anunțurile inspectoratelor școlare și ale centrelor de examen pentru orele exacte de afișare și pentru calendarul contestațiilor.
Următorul pas pentru cei care promovează este eliberarea diplomelor și înscrierea la admiterea din toamnă, acolo unde universitățile mai scot locuri scoase la concurs după sesiunea de vară.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
