Peiu (AUR): politica socială a PSD, o minciună pe pensii
Peiu (AUR): pensiile din 2025 au atins exact 9,4% din PIB — plafonul PNRR pe care PSD s-a lăudat că l-a scos. Eurostat confirmă doar direcția.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, spune că politica socială a PSD a fost și rămâne „o imensă minciună”. Argumentul lui pornește de la pensiile din 2025: cheltuiala ar fi atins exact plafonul de 9,4% din PIB pe care Guvernul Ciolacu s-a lăudat că l-a scos din PNRR.
Ce susține Peiu
Teza e directă. În PNRR exista un jalon controversat: limitarea cheltuielilor cu pensiile la maximum 9,4% din PIB până în 2070. Guvernul Ciolacu s-ar fi lăudat că a eliminat această țintă. „Ei bine, cât credeți că a fost cheltuiala cu pensiile a statului român în 2025? Nici mai mult, nici mai puțin decât 9,4% din PIB”, a transmis Peiu. De aici, dilema lui: fie PSD a mințit când a vorbit despre scoaterea jalonului, fie calculele de deficit au readus pensiile exact la același plafon. Concluzia pe care o alege e prima.
Liderul AUR mai spune că, începând cu 2025, pensiile au fost înghețate pentru 2025 și 2026. Critica nu se oprește la pensii: România ar aloca pentru protecție socială mult sub media europeană, iar PSD ar vinde o politică socială pe care cifrele nu o confirmă.
Cifrele invocate și ce putem verifica
Potrivit lui Peiu, media UE pentru cheltuielile cu pensiile este de 12,9% din PIB, iar România ar fi cheltuit 9,4% în 2025. Același comunicat spune că România alocă 17,06% din PIB pentru protecție socială, față de o medie UE de 27,49%.
Eurostat, seria privind cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB, arată pentru 2024 — ultimul an publicat — 9,09% în România și 12,57% în media UE-27. Direcția argumentului se confirmă: România stă sub media europeană. Cifrele exacte din comunicat pentru 2025 și pentru protecția socială totală nu apar însă în seria publicată, așa că le păstrăm ca afirmații ale lui Peiu.
Lista țărilor care, spune el, cheltuiesc mai puțin decât România pe pensii (Irlanda, Malta, Lituania, Estonia, Cipru, Ungaria, Letonia, Cehia) se regăsește, ca ordine, și în datele Eurostat pe 2024. Procentele punctuale diferă de cele din comunicat, semn că sursele sau anul de referință nu sunt aceleași.
De ce contează dezbaterea
Pensiile și deficitul sunt legătura dintre buzunarul pensionarului și angajamentele față de Bruxelles. AUR atacă aici nu doar o cifră, ci credibilitatea PSD: dacă plafonul PNRR a reapărut în practică, atunci „scoaterea jalonului” a fost un mesaj politic, nu o schimbare reală. Pe aceeași linie a raportării la regulile europene stă și dezbaterea despre deficitul de 2,8%, iar pe partea de discurs european AUR a mai intervenit recent prin Dan Dungaciu.
Întrebări scurte
Ce acuză Peiu? Că politica socială a PSD e o minciună, pentru că pensiile din 2025 ar fi ajuns exact la 9,4% din PIB, plafonul din PNRR pe care Guvernul Ciolacu spunea că l-a scos.
Ce zic datele oficiale? Eurostat confirmă, pe 2024, că România cheltuie pe pensii sub media UE. Cifra de 9,4% pentru 2025 rămâne afirmația lui Peiu.
Ce cere, practic, AUR? Să se spună pe față dacă plafonul PNRR a rămas în vigoare și de ce România alocă mai puțin pentru protecție socială decât media europeană.
Surse
Comunicat AUR, partidulaur.ro, Eurostat, spr_exp_pens (cheltuieli pensii % PIB).
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
Comentarii
Încă nu există comentarii la acest articol. Scrie tu primul.