Decizia dovedește clar că băncile au încălcat legislația concurenței.

Au influențat indicele folosit la sute de mii de credite cu dobândă variabilă. Nu s-a dovedit o înțelegere scrisă sau verbală explicită de tip „fixăm ROBOR la 8%”. În schimb, s-a dovedit o practică concertată prin schimb masiv de informații confidențiale și strategice între bănci. Aceasta a permis coordonarea cotațiilor în loc de concurență reală.

Să luăm un exemplu simplu și clar. Un credit ipotecar standard de 400.000 lei pe 30 de ani, cu marjă fixă de 2,5%. Dacă ROBOR a fost umflat cu aproximativ 2,5 puncte procentuale în medie în primii 4 ani și jumătate, clientul a plătit în plus circa 42.000 lei. Asta înseamnă aproape 10.000 euro doar din dobânda suplimentară generată de partea de ROBOR de la 4% în sus. Nu e teorie. E calcul simplu pe soldul mediu din perioada respectivă.

ROBOR este indicele la care băncile se împrumută între ele. La creditele cu dobândă variabilă, rata lunară se calculează ROBOR plus marja băncii. Când ROBOR urcă din cauza coordonării, crește direct plata lunară a oamenilor. Fixarea se face zilnic pe baza cotațiilor trimise de 10 bănci mari. Consiliul Concurenței a constatat că aceste bănci și-au schimbat date strategice despre cotații și metodologii, în loc să acționeze independent. Rezultatul a fost un indice influențat în favoarea băncilor.

Cele 10 bănci amendate sunt:

• Banca Comercială Română (BCR)
• Banca Transilvania
• BRD – Groupe Société Générale
• ING Bank
• Raiffeisen Bank
• UniCredit Bank
• Intesa Sanpaolo Bank
• CEC Bank
• EximBank
• Libra Internet Bank

Amenda totală de 3,73 miliarde lei este cea mai mare din istoria instituției.

Decizia a venit pe 7 iunie 2026, după ce raportul fusese trimis băncilor în aprilie.

Pentru familiile cu credite ipotecare legate de ROBOR impactul e direct și dureros. Ratele au crescut puternic în 2022-2023. Coordonarea a contribuit la menținerea unui nivel mai ridicat decât ar fi rezultat din concurență reală. Deși nu există un calcul oficial al prejudiciului total pe țară, exemplele concrete arată că sute sau mii de lei pe lună în plus la rate au însemnat zeci de mii de lei pe câțiva ani pentru o singură familie.

Consiliul Concurenței a stabilit că legislația a fost încălcată. Băncile au dreptul să conteste decizia în instanță, dar sancțiunea rămâne valabilă până la o eventuală anulare. Mai important, cei care au sau au avut credite cu dobândă variabilă pot folosi această hotărâre ca probă solidă într-o acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului. Mulți români nu știu încă că au această posibilitate.

Situația ridică întrebări grave despre funcționarea pieței bancare. Când 10 instituții mari coordonează informații care afectează direct buzunarul a sute de mii de oameni, încrederea în sistem scade dramatic. Oamenii cu credite ipotecare nu au avut de ales decât să plătească rate mai mari, în timp ce băncile își protejau marjele și profiturile. Exemplul cu cei aproape 10.000 de euro în plus la un credit obișnuit arată clar de ce acest caz contează pentru fiecare familie care a contractat un credit legat de ROBOR în ultimii ani.

Decizia confirmă încălcarea legii. Rămâne de văzut dacă băncile vor plăti doar amenda sau vor fi obligate și la despăgubiri. Până atunci, oamenii afectați au dreptul să ceară socoteală. Coordonarea dovedită la ROBOR nu e un detaliu tehnic. E un caz care a lovit direct în buzunarele românilor cu credite ipotecare.