Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, pe 25 august 2026, că PNL va susține un viitor cabinet doar dacă acesta păstrează linia de corecție a deficitelor și de control al cheltuielilor publice. Liderul liberalilor a legat explicit sprijinul de persoana premierului și a evocat lipsa de încredere față de parteneri care, în opinia sa, și-ar fi încălcat angajamentele.

Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Mesajul vine după trei luni de guvernare cu puteri limitate, pe care Bolojan o descrie ca pe o situație neobișnuită și prelungită peste măsură. Formarea unui cabinet cu mandat deplin ar urma să fie reluată din septembrie, odată cu revenirea parlamentară.
Interimat prelungit și presiune pe rectificarea de buget
Bolojan a explicat că, pe durata vacanței parlamentare, un guvern nou era greu de constituit fără prezența fizică a parlamentarilor și fără un suport politic larg. În ultimele săptămâni, efortul executivului minoritar s-a concentrat pe legislația legată de PNRR și pe închiderea jaloanelor restante, atât în Parlament, cât și prin acțiune guvernamentală.
Liderul PNL a recunoscut că formula actuală a fost „prea lungă”, dar a respins vina asupra propriului partid. A argumentat că, împreună cu cele trei formațiuni care au susținut cabinetul minoritar, a încercat să asigure guvernarea până la un moment în care majoritatea poate fi reconfigurată.
Necesitatea unui guvern cu puteri depline nu e, în lectura sa, doar o chestiune de calendar. Fără capacitatea de a emite ordonanțe și de a modifica legislație, rectificarea bugetară și o serie de măsuri fiscale rămân blocate. De aici și presiunea ca negocierile să fie reluate imediat ce Parlamentul reintră în activitate.
Condițiile economice pe care le cere PNL
Dincolo de mandatul deplin, Bolojan a trasat o listă de cerințe pe care le prezintă ca linie roșie pentru orice formulă viitoare. Guvernul ar trebui să mențină direcția de reducere a deficitelor, să țină sub control cheltuielile, să taie risipa și să continue reforma companiilor de stat, astfel încât bugetul pe 2027 să ofere predictibilitate.
România, în afară de faptul că are nevoie de un guvern cu puteri depline, are, mai mult decât atâta, nevoie de un guvern care nu deraiază lucrurile, care menține direcția pe care am început-o, de a corecta deficitele, care controlează cheltuielile bugetare, care elimină risipa în continuare, care reformează companiile de stat.
Potrivit relatărilor din presă, în discuțiile interne apar și alte condiții concrete: măsurile negociate cu Comisia Europeană pe PNRR să nu fie redeschise în Parlament sau prin ordonanță, pentru a evita penalizări; noul premier să-și asume ținte clare de deficit; iar un acord între partidele pro-europene să reducă riscul unei moțiuni de cenzură cel puțin un an.
Bolojan a mers mai departe, prezentând PNL ca pe un partid care a acceptat „toate compromisurile posibile” pentru a menține coaliția și reformele, inclusiv prin asumarea greșelilor din guvernările anterioare. Formularea plasează liberalii în rol de arbitru al disciplinei bugetare, deși tot ei au făcut parte din executivul care acum cere corecții.
Varianta Grindeanu, fără sprijin necondiționat
Întrebat despre un cabinet condus de Sorin Grindeanu, Bolojan a refuzat un răspuns pozitiv automat. A spus că persoana primului-ministru contează și a legat încrederea de comportamentul recent al PSD în negocieri.
Contează și persoana primului-ministru și gândiți-vă că în condițiile în care un partid, cu un președinte, și-a încălcat înțelegerile și a mințit partenerii, e greu de presupus că mai poți să ai încredere în angajamentele pe care un partid cu o formulă de conducere de genul acesta și le-a mai luat.
Conform mai multor surse, PNL nu a promis un „cec în alb” pentru Grindeanu. Orice susținere ar depinde de un acord politic scris, cu obligații pe reforme și pe disciplina cheltuielilor. În variantele discutate în partid ar intra inclusiv preferința pentru un premier tehnocrat din zona economică sau chiar pentru un guvern format integral din tehnocrați, fără legături directe cu PSD.
Vicepreședintele PNL Gabriela Horga a detaliat, potrivit relatărilor din presă, condiții suplimentare pentru un eventual guvern minoritar cu premier PSD: îndeplinirea jaloanelor PNRR restante, asumarea reformelor prin angajarea răspunderii sau ordonanțe, respectarea țintelor de deficit, limitarea angajărilor la stat și un acord valabil șase luni. Nerespectarea ar deschide calea unei moțiuni de cenzură din partea PNL, USR și UDMR.
Tensiunea bilaterală e alimentată și de acuzații reciproce privind lipsa de transparență în negocieri. Grindeanu a cerut, într-un alt context, repornirea unor grupuri energetice pe cărbune — o poziție care se abate de la direcția asumată în raport cu calendarul european și care alimentează rezervele liberalilor față de predictibilitatea unui cabinet PSD.
Ce se joacă din septembrie
Calendarul anunțat de Bolojan mută decizia în septembrie, când prezența parlamentarilor face posibil un vot de învestitură. Până atunci, PNL își definește public liniile roșii: fără derapaj fiscal, fără redeschiderea PNRR și fără un premier în care liderii liberali spun că nu mai au încredere automată.
Rămâne deschisă întrebarea dacă aceste condiții vor produce un acord de guvernare sau vor prelungi interimatul. De deznodământ depind rectificarea bugetară, ritmul reformelor din companii de stat și capacitatea executivului de a emite acte normative cu impact imediat — exact instrumentele pe care Bolojan le invocă acum ca argument pentru un cabinet cu puteri depline.
În lipsa unui compromis pe persoana premierului și pe garanțiile de disciplină bugetară, riscul este ca negocierile să se blocheze din nou, iar formula minoritară să fie prelungită încă o perioadă, cu costuri politice pentru toate părțile implicate.

Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.


