DNA o urmărește pe Trăilă. Bolojan amână decizia și nu știe acuzațiile

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 25 august 2026 că a chemat-o la discuții pe Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, după ce DNA a pus-o sub urmărire penală în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. Șeful Executivului nu a spus dacă liberala va fi demisă sau dacă își va da demisia și a amânat orice decizie pentru 26 august 2026.

Într-un interviu televizat, Bolojan a recunoscut că a contactat-o abia după ce a văzut comunicatul procurorilor și că nu cunoaște cu precizie acuzațiile. Numele său a fost invocat în interceptările din același dosar, pe fondul unei audiențe de la Palatul Victoria din septembrie 2025.

Decizie amânată, fără un răspuns categoric

Întrebat ce măsuri va lua, Bolojan a declarat că a sunat-o pe Cristina Trăilă și a rugat-o să vină a doua zi dimineață pentru o discuție. Abia după acea întâlnire urma să fie anunțată o decizie, a transmis premierul interimar.

“

Am sunat-o după aceea pe doamna Trăilă. Am rugat-o ca mâine dimineață să vină să purtăm o discuție (...) și vom lua mâine o decizie după discuția pe care o să am cu dânsa.

La întrebarea directă dacă secretarul general adjunct își va prezenta demisia, Bolojan a evitat un răspuns ferm. A spus doar că „trebuie să vadă” și că încearcă să nu condamne pe cineva înainte de a lămuri situația. În același timp, a admis că nu știe de ce este acuzată și „ce rol are în această ecuație”.

Ce îi reproșează DNA Cristinei Trăilă

Potrivit procurorilor anticorupție, Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite. DNA susține că, în perioada 3-4 noiembrie 2025, ar fi sprijinit pe Mihai Barbu să își exercite influența asupra președintelui ANSVSA, pentru înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de Fănel Bogos.

Scopul demersurilor, în varianta acuzării, ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri vasluian. Dosarul vizează tocmai intervențiile menite să schimbe conducerea DSVSA Vaslui în favoarea acestuia.

Audiența de la Victoria și numele lui Bolojan în interceptări

Pe 23 septembrie 2025, Fănel Bogos a ajuns în biroul lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria, însoțit de liderul de atunci al PNL Vaslui, Mihai Barbu. Guvernul a transmis ulterior că întâlnirea a durat aproximativ 15 minute și nu a produs nicio urmare în privința situației omului de afaceri.

Informații din noiembrie 2025 arătau că Bogos le-ar fi spus unor interlocutori că urma să ajungă la premier prin intermediul lui Mihai Barbu, pentru a obține schimbarea directorului DSVSA Vaslui. În aceleași discuții, suspecții afirmau că ar fi plătit 1,5 milioane de euro unor intermediari pentru audiență. Procurorii nu au indicat o implicare directă a premierului în faptele cercetate.

Bolojan a ținut să sublinieze, pe 25 august 2026, că Bogos nu i-a cerut nimic și că nu s-a făcut nicio numire. A mai afirmat că nimeni nu a plătit ca să intre la el.

“

Niciodată, pentru ca cineva să intre la mine, nu a trebuit să plătească niciun ban. Deci, pe baza unor discuții telefonice, nu mă pot pronunța.

Chestionat dacă se așteaptă să fie chemat la audieri, premierul interimar a răspuns că nu se așteaptă, dar a admis că, într-un dosar de acest tip, o tangență poate duce la o invitație pentru o declarație. A insistat că are „conștiința curată” și că a procedat legal, fără a explica de ce a acceptat audiența unui om de afaceri aflat ulterior în atenția DNA.

Legea salarizării și presiunea pe PSD

În aceeași intervenție, Bolojan s-a declarat pesimist privind adoptarea până la 31 august 2026 a noii legi a salarizării în sistemul public. A pus responsabilitatea pe PSD, afirmând că probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este redusă pe măsură ce trece timpul.

Premierul interimar a invocat o plată de 770 de milioane de euro din PNRR, dar și nevoia de a limita cheltuielile salariale. A spus că, dacă legea nu este depusă, „partidul care are responsabilitatea blocării” este PSD, iar un deznodământ urma să fie cunoscut pe 26 august 2026, în lipsa timpului necesar pentru adoptare până la termen.

Referitor la legea privind cadrul de integritate (așa-numita lege ANI), Bolojan a afirmat că ar trebui votată chiar dacă include un amendament pe care l-a calificat drept „anormal”, legat de primarul Timișoarei, Dominic Fritz. A pus pe primul plan păstrarea celor 770 de milioane de euro, lăsând corectarea amendamentului „în perioada următoare”.