Premierul interimar Ilie Bolojan a respins, pe 25 august 2026, orice semnificație problematică a întâlnirii cu președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și a catalogat comisia de anchetă decisă de Senat drept demers politic. Liderul PNL a evitat un angajament ferm privind o eventuală audiere în fața parlamentarilor.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Întrevederea, ținută în biroul președintelui Senatului Mircea Abrudean și neanunțată public, a avut loc cu câteva zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe pe dosare cu miză, inclusiv pe legea privind Agenția Națională de Integritate. Momentul a stârnit reacții în sistemul judiciar și a dus la constituirea comisiei.
Răspuns amânat pe audierea în Parlament
Întrebat dacă se va prezenta în cazul unei chemări, Bolojan a legat decizia de ceea ce va face comisia, fără un da sau nu clar. A insistat că demersul ar fi lipsit de temei și ar ține de propagandă, nu de o verificare necesară.
Trebuie să văd ce vor să facă. În orice caz, este o acțiune de tip politic, doar propagandistic, care n-are nicio justificare, pentru că am avut o întâlnire într-o clădire oficială a statului, nu într-un restaurant, nu într-o casă conspirativă, nu undeva ascunși, și am explicat aceste aspecte. Deci nu văd niciun fel de problemă. Este doar o acțiune de tip politic și nimic mai mult.
Reluat pe aceeași temă, premierul interimar a repetat formula de așteptare: se va pronunța „în funcție de acțiunile Comisiei”. Amânarea lasă deschisă posibilitatea ca liderul PNL să ocolească o confruntare publică pe circumstanțele întâlnirii, în timp ce termenul comisiei curge.
Ce s-a discutat și de ce contează momentul
Bolojan a spus că, în calitate de premier, s-a întâlnit cu conducători de instituții pe teme administrative și de responsabilitate, nu doar pe chestiuni strict profesionale. A confirmat că, în cazul președintei CCR, au fost abordate spațiile administrative solicitate de instituție, după ce Tănăsescu relatase public același subiect.
A adăugat că evită să detalieze pe surse conținutul întâlnirilor – fie la Cotroceni, fie cu șefi de instituții – și a invocat „o chestiune de decență”. Pe fond, însă, a admis că momentul putea fi „potrivit sau nepotrivit”, fără a explica de ce o discuție despre birouri a fost programată exact înaintea unor decizii CCR cu încărcătură politică.
Sigur că poate fi un context care a fost potrivit sau nepotrivit, dar aceste lucruri s-au întâmplat.
A mai afirmat că întâlnirea nu ar fi produs „efecte de altă natură decât lucrurile normale” și că speră ca problemele administrative ale CCR să fie rezolvate. Nu a oferit un calendar, un cost sau un inventar al spațiilor în discuție.
Comisia Senatului și semnalele din justiție
Senatul a aprobat pe 24 august 2026 comisia de anchetă cu 67 de voturi pentru și 41 împotrivă. Mandatul vizează împrejurările, natura și scopul întâlnirii, inclusiv motivul desfășurării ei în biroul președintelui Senatului. Raportul trebuie înaintat Biroului permanent în 14 zile.
Controversa s-a amplificat după ce ÎCCJ, CSM și președinți de instanțe au cerut clarificarea „imediată și completă” a circumstanțelor. Lipsa anunțului public și proximitatea față de pronunțări pe dosare sensibile au alimentat suspiciunea de interferență, chiar dacă ambele părți neagă orice discuție pe cauze aflate pe rol.
Președinta CCR a susținut anterior că subiectul a fost exclusiv cel al spațiilor, că solicitarea fusese deja transmisă Secretariatului General al Guvernului și că o întâlnire era necesară pentru clarificări administrative. A respins legătura cu activitatea jurisdicțională a Curții.
Ce rămâne neclar după explicațiile premierului
Versiunea lui Bolojan mută greutatea pe caracterul „normal” al dialogului instituțional și pe locul oficial al întâlnirii. Nu răspunde însă de ce întrevederea nu a fost comunicată transparent, de ce a fost nevoie de biroul șefului Senatului și de ce calendarul a coincis cu dosare cu miză pentru clasa politică, printre care legea integrității.
Comisia pentru Constituționalitate are acum un termen scurt ca să documenteze aceste puncte. De răspunsul concret al premierului interimar – prezență, documente, cronologie – depinde dacă ancheta parlamentară rămâne un exercițiu formal sau produce un raport cu concluzii verificabile despre granița dintre administrație și independența CCR.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
