Dacă și Adrian Veștea se retrage ca Tomac înainte de a cere votul formal de învestitură, criza guvernamentală poate continua la nesfârșit.
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Dacă și Adrian Veștea, noul candidat desemnat de președinte după retragerea lui Eugen Tomac, va renunța înainte de a depune programul de guvernare și lista miniștrilor în Parlament, România riscă un blocaj guvernamental prelungit. PNL a orchestrat exact această situație: a retras sprijinul pentru primul candidat ca să-și promoveze propriul om. Ilie Bolojan, premierul demis prin moțiunea din 5 mai, continuă să conducă un guvern interimar cu atribuții extrem de restrânse.
Încă nu există comentarii la acest articol. Scrie tu primul.
Constituția prevede că cele 60 de zile care pot duce la dizolvarea Parlamentului încep doar de la prima solicitare formală de învestitură. Dacă un candidat se retrage înainte de acest pas, nu există „respingere” și procesul poate reporni cu o nouă desemnare. Teoretic, președintele poate continua la infinit cu nominalizări, fără să se declanșeze anticipatele. Ceasul nu pornește de la data moțiunii, ci doar de la prima prezentare reală în Parlament.
Belgia deține recordul european: 541 de zile fără guvern plin între 2010 și 2011. Negocierile dintre regiunile flamande și valone au fost blocate complet. Guvernul interimar a gestionat zilnic treburile statului, a plătit salarii și a administrat fonduri europene, dar deciziile structurale și investițiile majore au fost amânate. Economia a resimțit incertitudinea, iar cetățenii au suportat costul politicului.
Spania a trecut printr-o criză similară în 2015-2016. Multiple voturi de investitură au picat, iar Constituția a declanșat automat dizolvarea după două luni de la prima încercare eșuată. Au urmat două rânduri de alegeri anticipate într-un interval scurt. Situația s-a rezolvat abia când partidele au acceptat un guvern minoritar. Costul: instabilitate și pierdere de timp prețios pentru reforme.
Israel a organizat patru alegeri parlamentare în mai puțin de doi ani, între 2019 și 2021. Președintele dădea mandate succesive diferitelor partide. Fiecare eșec sau retragere ducea la un nou tur. Până la urmă, legea a impus alegeri automate după mai multe tentative eșuate. Instabilitatea a afectat economia și încrederea publică în instituții.
În România, Ilie Bolojan și cabinetul demis pot exercita doar atribuțiile curente: administrarea zilnică a instituțiilor, plata salariilor și cheltuielile deja angajate. Nu pot aproba bugete noi, nu pot lansa proiecte structurale mari, nu pot numi sau revoca oficiali de rang înalt fără restricții severe și nu pot angaja țara în politici pe termen lung. Orice decizie importantă necesită acord parlamentar sau este blocată. Această limitare lasă administrația în stand-by exact când țara are nevoie de decizii rapide.
PNL poartă răspunderea directă pentru prelungirea acestei stări. În loc să faciliteze formarea unui guvern stabil, a preferat calcule politice care țin România în incertitudine. Exemplele internaționale arată că astfel de blocaje se rezolvă în cele din urmă, dar daunele economice și de încredere rămân. Cetățenii plătesc prețul în timp ce partidele trag de timp.
Jurnalistă cu o carieră de aproape 12 ani în media regională și națională, cu experiență în redacții tipărite, radio și platforme digitale. A semnat reportaje, interviuri și analize pe teme de impact comunitar — educație, sănătate, cultură, viață socială — cu interes constant pentru poveștile oamenilor din spatele cifrelor. Absolventă a Facultății de Litere, secția Comunicare și Relații Publice. La Bihor Info contribuie cu materiale documentate la fața locului, respectând standardele Codului deontologic al jurnalistului român și principiile transparenței editoriale.